Crezul Athanasian

    Acest crez este numit după Athanasius (293-373) care a luptat pentru credința adevarată în mod special apărând-o de atacurile arianismului care nega doctrina Trinității. Deși Athanasius nu a scris acest crez și îi este atribuit în mod impropriu, el reprezintă o sumarizare a doctrinelor proclamate de teologul antic într-o epocă tulburată de multe învățături eretice. Deși acest crez este mai elaborat și mai detaliat din punct de vedere teologic decât Crezul Apostolic și cel Niceo-Constantinopolitan, nu are simplitatea, spontaneitate și maiestuozitatea care caracterizează celelalte două crezuri.

Crezul Athanasian

1.Oricine vrea să fie salvat, înainte de toate trebuie să țină credința catolică:

2. Cel care nu o va păstra întreagă și neștirbită, acela fără îndoială va pieri în veci.

3. Căci credința catolică constă în aceasta: Ca unicului Dumnezeu în Treime,Și Treimii în Unime să ne închinăm.

4. Nici amestecând persoanele, Nici separând ființa (substanța).

5. Căci alta este persoana Tatălui, alta cea a Fiului, alta cea a Spiritului Sfânt:

6. Ci a Tatălui, Fiului și Spiritului Sfânt una este dumnezeirea, aceeași mărirea, aceeași deopotrivă veșnică măreție.

7. Cum e Tatăl, tot așa și Fiul, tot așa și Spiritul Sfânt.

8. Necreat e Tatăl, necreat Fiul, necreat și Spiritul Sfânt.

9. De nemăsurat este Tatăl, de nemăsurat este Fiul, de nemăsurat și Spiritul Sfânt.

10. Veșnic e Tatăl, veșnic Fiul, veșnic și Spiritul Sfânt.

11. Și totuși nu trei veșnici, ci unul veșnic.

12. Precum nu trei nezidiți, nici trei necuprinși, ci unul nezidit și unul nemărginit.

13. Așișderea atotputernic e Tatăl, atotputernic Fiul, atotputernic și Duhul Sfânt.

14. Și totuși nu trei atotputernici, ci unul atotputernic.

15. Astfel Tatăl e Dumnezeu, Fiul Dumnezeu, și Duhul Sfânt Dumnezeu.

16. Și totuși nu trei dumnezei, ci unul Dumnezeu.

17. Astfel Tatăl e Domn, Fiul Domn, și Duhul Sfânt e Domn.

18. Și totuși nu trei domni, ci unul e Domnul.

19. Că precum adevărul creștin ne silește a mărturisi pe fiecare persoană în parte Dumnezeu și Domn:

20. Asemenea religiunea cea catolică ne oprește a vorbi de trei dumnezei sau de trei domni.

21. Tatăl de nimeni nu s-a făcut, nici zidit, nici născut.

22. Fiul din Tatăl singur e: nu făcut, nici zidit, ci născut.

23. Duhul Sfânt din Tatăl și din Fiul e: nu făcut, nici zidit, nici născut, ci purcezând.

24. Unul, dar, e Tatăl, nu trei tați; unul Fiul, nu trei fii; unul Duhul Sfânt, nu trei duhuri sfinte.

25. Și în această Treime, nicicare nu e mai înainte au mai pe urmă, nicicare mai mare au mai mic:

26. Ci toate cele trei persoane împreună veșnice sunt laolaltă și împreună deopotrivă.

27. Astfel încât întru toate, cum mai sus s-a spus, unimea în Treime, și Treimea în unime să se cinstească.

28. Cine vrea dar să se mântuiască, despre Treime astfel să simțească.

29. Ci trebuință are pentru mântuirea cea veșnică, întruparea Domnului nostru Isus Cristos drept încă să o creadă.

30. Credința cea dreaptă dar e să credem și să mărturisim că Domnul nostru Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, deopotrivă Dumnezeu și om e.

31. Dumnezeu este el pentru că din ființa (substanța) Tatălui a fost zămislit mai înainte de timp, iar om este pentru că din ființa (substanța) maicii s-a născut în timp.

32. Dumnezeu desăvîrșit și om desăvîrșit: din suflet grăitor și din carne omenească.

33. Deopotrivă Tatălui, după dumnezeire; mai mic decât Tatăl, după omenire.

34. Carele după cuviință Dumnezeu fiind și om, totuși nu doi, ci unul e Cristos.

35. Unul, însă nu prin prefacerea dumnezeirii în carne, ci prin luarea omenirii în

Dumnezeu.

36. Unul întru totul, nu prin amestecare de ființă, ci prin unirea persoanei.

37. Că precum suflet cuvîntător și carne unul om e: așișderea Dumnezeu și om e Cristos.

38. Carele a pătimit pentru mântuirea noastră; s-a pogorît la iad; a treia zi a înviat din morți.

39. S-a suit la ceruri, șade de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl atotputernicul, de unde va să vină să judece viii și morții.

40. La a cărui venire toți oamenii vor învia cu trupurile lor și vor da seamă de faptele lor.

41. Și cei ce vor fi făcut cele bune, vor merge în viața veșnică; iar cei ce vor fi făcut rele, în focul cel veșnic.

42. Aceasta este credința catolică, pe care oricine nu o crede drept și tare, acela nu se poate mântui.