Biserica lui Cristos si slujirea crestina

posted May 5, 2014, 2:37 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Sep 22, 2016, 8:20 AM ]
Bisericile Evanghelice Lutherane cred  că există o Biserică Creștină sfântă, care este templul lui Dumnezeu (1 Corinteni 3:16) și trupul lui Isus Cristos (Efeseni 1:23; 04:12). Membrii acestei Biserici sunt toți aceia care sunt "fii ai lui Dumnezeu, prin credința în Cristos Isus" (Galateni 3:26). Biserica este formată doar din credincioși, sau sfinți, pe care Dumnezeu îi acceptă astfel de dragul neprihănirii lui Isus Cristos care a făcut ispășire pentru ei (2 Corinteni 5:21). Acești sfinți sunt împrăștiați prin întreaga lume. Toți oamenii care cred că Isus Cristos este Mântuitorul lor sunt membrii ai Sfintei Bisericii Creștine, indiferent de națiune, de rasă, sau de trupul Bisericii locale (congregație) din care fac parte.
 
 
 

Bisericile Evanghelice Lutherane cred această Sfântă Biserică Creștină este o realitate, deși nu reprezintă o organizație externă, ​​vizibilă. Pentru că "omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul se uită la inimă" (1 Samuel 16:7), numai Domnul îi știe pe "cei care sunt ai Lui" (2 Timotei 2:19). Membrii acestei Sfinte Bisericii Creștine sunt cunoscuti doar lui Dumnezeu. Noi nu putem distinge între credincioșii adevărați și ipocriți. Sfânta Biserică Creștină, prin urmare, este invizibilă și nu poate fi identificată cu un organism sau o anumita Biserică locală si nici cu totalitatea membrilor din Bisericile locale.

Cu toate acestea, Bisericile Evanghelice Lutherane cred prezența Sfintei Bisericii Creștine poate fi recunoscută. Ori de câte ori este predicată Evanghelia și Sacramentele sunt administrate corect, Sfântă Biserica Creștină este prezentă și prin mijloacele harului, adevărata credință este produsă și păstrată (Isaia 55:10-11). Mijloacele harului, prin urmare, reprezintă semnele adevăratei Biserici Crestine.
 
 

Bisericile Evanghelice Lutherane cred este voia Domnului ca creștiniise întâlnescă regulat pentru a se intării unul pe altul prin utilizarea împreună a mijloacelor harului (Evrei 10:24,25) și să lucreze pentru răspândirea Evangheliei în toată lumea (Marcu 16:15). Din moment ce aceste adunări vizibile (congregatii locale) folosesc mijloacele harului, acestea sunt denumite în mod corect Biserici. Adunare locală poartă acest nume deoarece în cadrul acesteia sunt prezenți adevăratii credinciosi (1 Corinteni 01:02).

Bisericile Evanghelice Lutherane cred Dumnezeu îi conduce pe credincioși astfel încât aceștia să recunoască unitatea în credință cu alți creștini a căror mărturisire de credință însumează toate învățăturile Scripturii (Ioan 8:31; 1 Tesaloniceni 5:21-22). Noi credem, de asemenea, fiecare individ, în urma apartenenței acestuia la un organism bisericesc, se angajează la acceptarea doctrinei și practicarea acesteia. Pentru a afirma există unitate, în cazul în care nu există un acord în ceea ce privește mărturisirea învățăturilor adevărate, presupune îndrăzneala de a ne uita în inimile oamenilor. Numai Dumnezeu poate să privească în inimile oamenilor. Nu este necesar ca toți creștinii să fie de acord cu privire la toate chestiunile care țin de ritualurile bisericesti sau aspecte legate de organizare internă. Despre aceste aspecte Noul Testament nu oferă porunci specifice (Romani 14:17).

Bisericile Evanghelice Lutherane cred cei a căror mărturisire de credință arată că sunt uniți în doctrinele Sf. Scripturi își vor exprima credința comună în Isus Cristos în toate ocaziile (Efeseni 4:03). Aceste lucruri exprimă comuniunea lor de cult, prin proclamare comună a Evangheliei, prin participarea comună la Sfânta Cină, prin rugăciunea comună, precum și prin părtășie la locul de muncă și în biserică. Dumnezeu îi conduce pe cei credincioși să nu practice părtășie religioasă cu cei ale căror mărturisire de credință și a căror acțiuni arată că învață, tolerează, promovează sau apără diverse erori (2 Ioan 10-11). Când o eroare apare în Biserică, creștinii vor încerca să păstreze părtășia prin disciplinarea răbdătoare a celor care greșesc, în speranța că acestia se vor întoarce de la rătăcirile lor (2 Timotei 2:25-26; Tit 3:10). Domnul poruncește credincioșilor să nu practice părtășie în Biserică cu acei oameni care persistă în procesul de împotrivire sau care nu renunță la convingerile care sunt false (Romani 16:17-18).

Noi credem fiecare creștin este un preot înaintea lui Dumnezeu (1 Petru 2:9). Toți credincioșii au acces direct și în mod egal la tronul harului, prin Isus Cristos, Mijlocitorul (Efeseni 2:17-18). Dumnezeu a dat mijloacele harului pentru toți credincioșii. Toți creștinii trebuie să aducă laudele Celui care i-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată (1 Petru 2:9). În acest sens, toți creștinii sunt slujitori, sau funcționari, ai Evangheliei. Dumnezeu vrea ca toți creștinii să împărtășească mesajul mântuirii cu alte persoane (Matei 28:19-20; 10:32).

Bisericile Evanghelice Lutherane cred că Dumnezeu a stabilit slujirea publică a Cuvântului (Efeseni 4:11) și aceasta este voia lui Dumnezeu, ca Biserica , în conformitate cu un regulament corect (1 Corinteni 14:40), să numescă persoane calificate în acestă slujire publică (1 Timotei 3:1-10; 1 Corinteni 9:14). Această slujire publică nu este susținută deoarece credinciosii posedă preoția universală, ci pentru că lor li se cere să facă acest lucru în numele fraților lor creștini (Romani 10:15). Aceste persoane sunt numiți slujitori ai lui Isus Cristos și ai Evangheliei. Ei nu trebuie să fie considerati stăpâni peste Biserica lui Dumnezeu (1 Petru 5:03). Noi credem că atunci când Biserica numește persoane în această lucrare publică, Domnul însuși acționează prin intermediul Bisericii Sale (Fapte 20:28). Noi credem că Biserica are libertatea de ași stabili implicarea în diferite forme de activitate privitoare la slujirea Cuvântului, cum ar fi slujirea pastorală, slujirea învățătorilor creștini și alte tipuri de slujitori. Prin chemarea sa, Biserica Creștină desemnează în mod liber locul și domeniul de implicare în serviciul de slujire.

Noi credem misiunea Bisericii este aceea de a predica oamenilor Cuvântul lui Dumnezeu și de a administra corect Sacramentele. Acestă slujire se faceț de obiceiț în cadrul congregațiilor locale (Bisericile locale). Slujirea pastorală este cea mai cuprinzătoare formă de slujire publică a Cuvântului lui Dumnezeu. Păstorii sunt instruiți și chemați să se investească în supraveghere spirituală cuprinzătoare pentru adunarea și hrănirea spirituală a sufletelor în cadrul congregațiilor locale (Bisericilor locale) (1 Petru 5:02).

Bisericile Evanghelice Lutherane resping orice încercare de a identifica Sfânta Biserică Creștină cu o organizație publică. Noi respingem orice pretenție conform careia Biserica trebuie să funcționeze în lume prin forme specifice de organizare laică.

Bisericile Evanghelice Lutherane resping  drept false toate opiniile de natura ecumenică care promovează unitatea Bisericii sub o formă de uniune externă sau prin diverse organizații. Ne opunem tuturor mișcărilor care susțin astfel de uniuni făcute în detrimentul unei mărturisiri clare a tuturor învățăturilor Sf.Scripturii. Respingem afirmația că părtășia religioasă poate fi practicată fără un acord comun  în ceea ce privește doctrina și practicarea acesteia. Trebuie să existe un acord în mărturisirea de credință și în marturisirea doctrinelor scripturale, și, de asemenea, în acțiuni sau practică spirituală trebuie evidențiat faptul că erorile nu pot să fie tolerate.

Bisericile Evanghelice Lutherane resping participarea orcărui membru în cadrul unor organizații care au caracteristici religioase aflate în conflict cu credința noastra creștină.

Aceasta este ceea ce ne învață Sf. Scriptura despre Biserica și slujirea publică. Aceasta este ceea ce noi credem, învățăm și mărturisim.
 
O traducere de Sorin H. Trifa dupa documentul "This we belive" apartinand WELS. Documentul in limba engleza poate fi accesat aici. Tradus si publicat cu acordul WELS