Cred in Dumnezeu Atottiitorul

posted Feb 3, 2014, 5:00 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Sep 22, 2016, 8:19 AM ]

David a binecuvântat pe Domnul în faţa întregii adunări. El a zis: „Binecuvântat să fii Tu, din veac în veac, Doamne Dumnezeul părintelui nostru Israel! A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al Tău; a Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpân mai presus de orice! De la Tine vine bogăţia şi slava, Tu stăpâneşti peste tot, în mâna Ta este tăria şi puterea, şi mâna Ta poate să mărească şi să întărească toate lucrurile. (1 Cronici 29: 10-12)

           
 
Crezul Apostolic, crezul Bisericii noastre si baza confesionala a orcarei Bisericii care se considera crestina, spune inca de la primul aliniat urmatorul lucru: Cred în Dumnezeu, Tatăl Atottiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului. Acest prim pasaj al crezului parintilor Bisericii ne face cunostinta cu Dumnezeu Tatal. Expresia atottiitorul are aici intelesul evident de atotputernicul. In versiunile literare mai noi ale acestui document cel de-al doilea termen l-a inlocuit deja pe primul. Asadar, Crezul ne face cunoscut faptul ca Dumnezeu este atotputernic. Ce trebuie noi sa intelegem din aceasta invatatura? Pana acum o vreme, aceasta era inteleasa aproape fara exceptie de orice crestin. Acum, datorita secularizarii societatii, sunt din ce in ce mai multi crestin care nu mai au o intelegere corecte a acestei doctrine. A declara ca Dumnezeu este Atotputernic inseamna sa sustinem ca Dumnezeu detine absolut toata puterea, in cer si pe pamant, si nimeni, absolut nimeni, nu poate infrange sfatul Sau, nu-l poate abate de la planul Sau, nu se poate impotrivi voii Lui. Cat de diferita este prezentarea aceasta fata de conceptia care predomina astazi in lume. Dumnezeu este vazut ca o caricatura, Dumnezeul inchipuit de oamenii secolului XXI este o fiinta neajutorata, efeminata, incapabila sa impuna respect. Oamenii inteligenti il iau peste picior pe acest Dumnezeu. Dumnezeul prezentat astazi inclusiv in multe Bisericii este un Dumnezeu care inspira mai degraba mila decat sa impuna respect si reverenta. Nu putini sunt cei care considera ca Diavolul a incurcat planurile lui Dumnezeu si il concureaza pe acesta in suprematie. Multe dintre afirmatii se deduc din multe predici asa-zis crestine.
 

 

Sf.Scriptura ne invata insa ca Dumnezeu este absolut in putere si in irezistibilitate. El este infinit. Nimeni nu il poate atinge in planul Sau. Cand spunem ca Dumnezeu este Atotputernic, afirmam ca El este singurul care are dreptul si puterea de a guverna intreg universul. El l-a creat, este al Lui si el in conduce in mod atotputernic. Dumnezeu nu se afla sub nici o lege sau stapanire in afara de voia sa si bunul sau plac. El isi este siesi lege si El nu este obligat sa dea nimanui socoteala cu privire la hotararile sau actiunile sale. Atotputernicia caracterizeaza intreaga sa Fiinta. El este Atotputernic atat in fapte cat si in vointa. Face ce voieste, cand voieste, unde voieste si cat voieste. Sunt momente in care aceasta putere este lasata in adormire, dar atunci cand hotaraste, forta lui Dumnezeu este irezistibila. Acest lucru inseamna ca nimeni nu ii poate sta impotriva. Sf. Scriptura este plina de astfel de exemple. Nu avem timp suficient sa le amintim acum, dar chiar si o citire superficiala a Scripturii ne va arata aceste exemple.

 

In privinta omului, Dumnezeu este atotputernic si in ceea ce inseamna exercitatea indurarii sale. Indurarea nu este un drept al omului, ea nu I se cuvine omului cazut si macinat de pacate. Mania lui Dumnezeu este ceea ce i se cuvine acestuia in mod drept. Indurarea este acel atribut vrednic de adoratie a lui Dumnezeu prin care Acesta ii arata mila si il alina pe omul nenorocit de pacate fara ca individul sa o merite. Atotputernicia lui Dumnezeu se observa foarte frumos in har. Harul este contrar dreptatii. Numai o fiinta atotputernica poate sa arate clementa in loc sa puna in aplicare sentinta grozava a chinului vesnic. Doar pentru ca este Atotputernic, Dumnezeu a dat la moarte pe Fiul Sau pentru omul pacatos. Harul este o expresie a Atotputerniciei Tatalui.

 

Crezul Apostolic afirma si faptul ca Dumnezeu este creatorul cerului si al pamantului. Si acest aspect demonstreaza atotputernicia Creatorului. Prin propriai putere, fara nici un efort, doar prin Cuvant, Dumnezeu a creat tot ceea ce vedem. El a spus si totul a inceput instantaneu sa existe. Dumnezeu  este Atotputernic si pentru ca a decis sa creeze universul. Putea sa o faca sau sa nu o faca. Cine l-a fortat pe Dumnezeu sa o faca? Nimeni! El a decis in Sinea lui sa faca acest lucru! S-a sfatuit Dumnezeu cu cineva? Nu! El este acela care a hotarat locul fiecarei pietricele, viata fiecarui fluture, a celor mai neinsemnate aspecte ale creatiei. Si nu doar atat. Atotputernicia inseamna ca Dumnezeu gestioneaza cu putere tot ceea ce se misca. Totul urmeaza fara nici un fel de obiectie planul Marelui Creator. Nici un fir de praf nu se abate de la menirea pentru care a fost creat. Nici o vrabie nu cade fara voia si aprobarea Tatalui nostru din ceruri. Nici unul dintre noi nu putem sa ne adaugam macar un minut in plus la viata pe care Dumnezeu ne-a hotarat-o de la un capat la altul, toti perii nostrii din cap ne sunt numarati si sunt atat de multi sau de putini precum a hotarat Creatorul inca din vesnicie.

 

Atotputernicia lui Dumnezeu se rasfrange asupra a tot ceea ce exista. Stapanirea Lui se exercita asupra materiei moarte, asupra animalelor, asupra copiiilor oamenilor, asupra ingerilor fie ei buni fie ei rai si asupra Diavolului insusi. Lumea nu s-ar invarti, stelele nu ar mai straluci, nu ar mai fi vant, nici o miscare, nici o actiune, nici un inger nu ar mai misca, nici o fapta a celui rau nu ar mai exista daca Dumnezeu, Atotputernicul ar hotara acest lucru.

 

Marele reformator Martin Luther, spune in Micul Catehism urmatorul lucru: Cred ca Dumnezeu m-a facut pe mine si pe toate creaturile; ca El mi-a dat trupul si sufletul, ochii, urechile si toate madularele mele, ratiunea mea si toate simturile mele, si inca mai are grija de ele; de asemenea imbracaminte si incaltaminte, carne si bautura, casa si camin, sotie si copii, ogoare, vite si toate bunurile; ca El imi da din belsug si in fiecare zi tot ce am nevoie pentru trupul acesta si viata; ca El ma apara de toate primejdiile, si ma pazeste si ma ocroteste de orice rau; si toate acestea numai din bunatate si indurare divina, de tata, fara nici un fel de merit sau valoare din partea mea; pentru care toate aceste lucruri este de datoria mea sa-I multumesc si sa-L proslavesc, sa-I slujesc si sa-L ascult. Asta este, fara nici o indoiala, adevarat.

 

Nimic din univers nu se poate intampla in afara planului vesnic al lui Dumnezeu. Aceasta este temelia credintei noastre in Atotputernicia lui Dumnezeu. Acesta reprezinta locul de odihna a mintii noastre si ancora neclintita si sigura a sufletului nostru. Nici o soarta oarba, nici un destin intamplator, nici un rau dezlantuit, nici Diavolul si armata sa de demoni, ci Dumnezeu cel Atotputernic stapaneste lumea, domnint dupa voia Sa, spre slava Sa eterna. Deaceea, noi, creaturile Sale, rascumparati exclusiv prin voia Sa din pacatele noastre, salvati de la chinurile vesnice prin Isus Cristos, avem obligatia de a inchiana si de a asculta de Dumnezeul nostru cel Atotputernic mai presus de absolut orice.
 
Un artocol de: Sorin H. Trifa.