Despre Dumnezeu si credinta

posted Jun 22, 2015, 4:25 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Sep 26, 2016, 2:45 AM ]
Exista sondaje spun că, in Romania, peste 90% din populatie crede în Dumnezeu. Că singuranta aceasta statistică subliniază o problema spirituala grava cu care se confrunta lumea noastră de astăzi. O prima observatie pertinenta este ca limbajul religios și-a pierdut sensul pentru majoritatea romanilor. Când te uiți la societatea noastră, este clar ca este greu sa afirmam ca toti cei peste 90% dintre romani, care spun despre ei ca sunt credinciosi, il cunosc pe Dumnezeu cu adevarat, cu atat mai mult este greu sa afirmam  ca acestia traiesc într-o relație speciala cu Dumenzeu, relatie pe care noi o numim "credință". Deci, pare evident intelegerea expresiei "a crede" este semnificativ diferita pentru populatie de ceea ce intelege Biserica lui Cristos sau de ceea ce Sfanta Scriptura afirma cand folosește expresia "a crede".

Interesant este ca nici intelgerea termenului "Dumnezeu" nu este aceeasi. De exemplu, pentru un islamist termenul „Dumnezeu” înseamnă Allah. Pentru un hindus, „Dumnezeu” inseamna un număr de zeități, proeminente fiind Vishnu și Shiva. Budiștii nu cred într-o zeitate anume ci „Dumnezeu” inseamna un ideal. Evreii nu se inchina unui Dumnezeul Triunic, asta deși fac uz de invataturile Vechiului Testament. Martorii lui Iehova si mormonii au si ei un zeu care nu este Dumnezeul Triunic. Asadar, cuvântul "Dumnezeu", este folosit în general pentru a se referi la o serie de divinități sau la o serie de ființă superioare din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că oamenii, in general, nu știu la ce se referă la atunci când folosesc cuvantul "Dumnezeu", acesta fiind un simplu cuvânt care se referă la "ceva".

Într-un asemenea context, noi, crestinii evanghelici lutherani, trebuie să fim atenți cu privire la ceea ce vrem sa exprimam când folosim acest limbaj. Trebuie să ne fie foarte clar la cine ne referim cand spunem "Dumnezeu". Avem nevoie să putem sa facem diferenta clara intre ceea ce este adevărat și ce este fals. Rolul teologia este acela de a face distincții și de a da definiții care sa ajute la clarificarea acestui aspect, si la acest aspect dorim sa raspundem prin acest articole. Intrebare este "Ce înseamnă să ai un Dumnezeu?” si aceasta este tema randurilor de mai jos.

Sfantul Profet Mica spune „Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? – El nu-Şi ţine mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea! El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor. Vei da cu credincioşie lui Iacov şi vei ţine cu îndurare faţă de Avraam ce ai jurat părinţilor noştri în zilele de odinioară” (Mica 7:18-20). Ceea ne spune Sfantul Profet  Mica in acest text? Care este punctul central al descrierea lui Dumnezeu? Mica a vorbit despre iertarea lui Dumnezeu și despre "iubire lui neschimbătoare".

Ce il distinge pe Dumnezeul nostru de toti ceilalti asa numiti „Dumnezeu”? Dumnezeul nostru este un Dumnezeu a cărui atitudine față de copiii Săi este plina de iubire și de compasiune. Toti ceilalti „dumnezei” sunt terifianti. Omenii le aduceu ca jertfe copii si fecioare pentru ai imbuna. Oamenii erau si sunt îngroziți de ei. Sa ne uitam la islam. Femeile musulmane sunt strict controlate, acoperite și pline de teama. Religia lor dă oamenilor autoritatea de a le ucide pentru orice daca acesta încălcalca voia lui Allah. Oamenii sunt bătuți și forțați să memoreze Coranul sub amenințarea morții sau a brutalitatilor. Musulmanii trăiesc în teama de a fi dovediti a fi "prea putin zelosi". Hinduși sunt îngroziți de Siva. Siva este zeul, sau zeita, distrugerii. Hindușii cred că sunt prinși într-un ciclu crud și aproape fara sfârșit de re-încarnari fiind mereu in cautarea Nirvanei - starea de perfecțiune care le permite să fuzioneze în marea unitate cosmică și să-si piardă. Ei tânjesc să înceteze să existe și, din acest motiv, trăiesc în teroare și în certitudinea deprimanta că viața este goală, durerosa, și lipsită de sens. Evreii moderni se simt victime perpetue iar religia lor inca il mai așteaptă un adevăratul Mesia. Dumnezeu este minunat și furiosși mulți dintre evrei cred că El nu mai este atent la omenire. In cartea, "Când se întâmplă lucruri rele la oameni buni" un rabin spune că Dumnezeu nu vrea ca lucruri rele să se întâmple dar El nu are puterea de a le opri. Fiecare altă religie are un Dumnezeu care este fie supărat și gata sa pedepseasca, fie distras și indiferent. Dumnezeul nostru este unul bun. El vrea să ne binecuvânteze și să ne intareasca. Și acest Dumnezeu nu este doar Dumnezeul celor bogați și răsfățat. Tocmai cei bogați și rasfatati, de obicei, îl resping și umblăm pe baza intuitiei proprii. Noi vorbim despre Dumnezeul Sfintilor Apostoli și al lui Martin Luther, un Dumnezeu care vreau ca oamenii se bucure în binecuvântările Sale.

Ce înseamnă a avea un Dumnezeu? Martin Luther a spus că înseamnă să ne uitam la El pentru orice lucru din viata noastra. Când păcatele noastre sunt iertate, nimic nu mai stă în calea lui Dumnezeu pentru ca El sa isi reverse binecuvântările peste poporul Său. Iertarea înseamnă lucruri bune, vremurile bune, mari binecuvântări. Asta înseamnă favoare și dragostea lui Dumnezeu pentru noi. Când credem că suntem iertati, ne așteptăm ca Dumnezeu să fie bun cu noi, ne așteptăm ca Dumnezeu să fie de partea noastră in fiecare bătălie pentru care o avem de dus. Dumnezeu nu mai este supărat pe noi. Asta înseamnă să ai un Dumnezeu.

Din păcate astazi, chiar și unii care se numesc "creștini", nu au nici un fel de legatura cu adevaratul nostru Dumnezeu. Ei au o cunoastere academică a conținutului Sfintelor Scripturi. Ei cunosc istoria biblica si chiar afirma ca aceasta este adevărata. Ei se tem de mânia lui Dumenzeu si isi fac griji pentru a obtine favoarea lui Dumnezeu. Ei se așteaptă ca Dumnezeu îi va pedepsi. Bogăție, sănătate și fericire sunt, pentru ei, condiții pur naturale si nu se pot bucurat prea mult timp de ele. Dar ce înseamnă să ai un Dumnezeu, să te încrezi în El și sa așteapti iubirea și bunătatea Lui. Aceasta înseamnă să te uiti la El pentru toate binecuvântarile. Asta înseamnă ne așteptăm ca viața să fie o încântare mai mult decat o problema, deși, datorita pacatului, știm că viața va avea durerile și necazurile sale. Dar păcatele iertate sono Stati cauza lui Isus și cruce, și așa ne așteptăm ca Dumnezeu să fie bun - și când să avem nevoie de ceva, ceva bun sau binecuvântare, primul si singurul loc ne uităm pentru că este Dumnezeu. Asta este ceea ce înseamnă să ai un Dumnezeu. Și avem motive întemeiate să așteptăm aceste lucruri minunate! Sfantul Profet Mica a spus „El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor”. Ei bine, motivul nostru pentru o astfel de optimism este că El a avut milă de noi și El a călca în picioare nelegiuirile noastre A făcut acest lucru în Isus Cristos. Dumnezeu a trimis pe singurul Său Fiu, în trup, și a luat natura noastră umană cu excepția păcatului. El a trăit la fel ca oricare dintre noi și a făcut-o în una din cele mai puțin confortabile momente ale istoriei. El sa luptat cu diavolul, atât față în față în pustie car și în viața de zi cu zi prin diverse ispite, și in ciuda acestor lucruri a ramas fidel voii și Legii lui Dumnezeu. Apoi el a preluat păcatele noastre și a murit pentru ele. A murit ca pedepsa pentru păcatul nostru. Apoi El a înviat din mormânt. Învierea Sa a fost proclamarea publică a lui Dumnezeu ca păcatul a fost răscumpărat și nelegiuirea noastră a fost trecut cu vederea.

Rezultatul jertfei lui Isus Cristos este că suntem iertați. Dumnezeu „a călca în picioare nelegiuirile noastre”. Nu există nici un alt dumnezeu care iartă. Mânia lui Dumnezeu nostru este învinsă de dragostea Lui neschimbătoare. El isi găsește plăcerea în iubirea pentru noi. El ne cheamă pe nume și, in Sfantul Botez, ne face copiii Săi. El ne-a adoptat în familia Lui! Nici un al dumnezeu nu mai ii vede pe credinciosi ca pe copiii lui. Apoi Dumnezeu ne hrănește în Cuvânt Sau și cu trupul si cu sangele Sau. In Sacramentul Sfintei Cine, Dumnezeu ne umple cu Sine. El este ascuns sub forma pâinii și a vinului. Noi credem Cuvântul Său și cunoastem ce lucruri bune primim în Sfantul Sacrament.  Este nevoie de credință pentru a pune mâna pe binecuvântările aceastei mase sfinte.

Aceasta este ceea ce înseamnă să ai un Dumnezeu. Aceasta înseamnă să ne uitam la El pentru fiecare binecuvântare și să așteptam doar de la El binecuvântarea. Cu Dumnezeu noi avem pace,  încredere și speranță. Aceasta înseamnă să-L primim pe Dumenzeu în Cuvântul Său și să ne încredem în El pentru ca El să ne dea tot ceea ce a promis. Al avea pe Dumnezeu înseamnă să-L ascultam și să nu încercam să punem cuvintele noastre în gura Lui. Aceasta înseamnă să ne încredem în El indiferent de ceea ce ni se pare sau ceea ce simtim. Asta înseamnă că nici macar moartea nu este raspunsul final pentru noi deoarece vom fi inviati in Isus Cristos pentru viața veșnică în slavă! Soli Deo Gloria!

Un articol de Sorin H. Trifa