Despre faptele bune

posted Apr 11, 2014, 5:33 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Sep 22, 2016, 8:17 AM ]
In cadrul acestui articol dorim sa prezentam pozitia Bisericilor Evanghelice Lutherane cu privire la rolul si scopul faptelor bune. Tot ceea ce veti citi mai jos reprezinta pozitia lutherana, iar aceasta pozitie nu este in mod obligatoriu in consonanta cu pozitia adoptata de alte denominatii sau de alte bisericii independente, baptiste, penticostale sau altele. Atentionam asupra faptului ca Bisericile Lutherane isi fundamenteaza credinta exclusiv pe Sf. Scriptura ci nu pe alte scrieri ale diversilor reformatori.
 
Bisericile Evanghelice Lutherane cred că credința în Isus Cristos îl conduce, întotdeauna, pe credincios la posibilitatea de a produce lucrări care sunt pe placul lui Dumnezeu. "Tot aşa şi credinţa dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi" (Iacov 2:17). Ca o ramură în Cristos care este vița, creștinul ajunge sa producă roade bune (Ioan 15:5).
 

 
 

Bisericile Evanghelice Lutherane cred  lucrurile plăcute lui Dumnezeu sunt cele facute cu dragoste, pentru că "dragostea este împlinirea Legii" (Romani 13:10). Credința nu își impune propriile standarde pentru a da o definiție dragostei (Matei 15:9). Adevărata credință își găsește plăcere să îndeplinească numai acele lucruri care sunt în acord cu voința sfântă a lui Dumnezeu. Despre voința lui Dumnezeu afirmăm că ni se descoperă deslușit în Sf. Scriptura, în special în cele zece porunci, al căror conținut ne este repetat și în Noul Testament. În lupta cu probleme morale actuale, creștinul va căuta răspunsuri numai în legea lui Dumnezeu.

De exemplu, Bisericile Evanghelice Lutherane cred a cincea poruncă învață că viața umană este un dar de la Dumnezeu. Această poruncă vorbește împotriva avortului, a sinucidere, și a eutanasiei ("sinucidere asitată medical").

Despre porunca a șasea Bisericile Evanghelice Lutherane cred ca reglementează aspecte legate de căsătorie și familie. Dumnezeu a instituit căsătoria ca o uniune pentru tot parcursul vieții între un bărbat și o femeie (Matei 19:4-6). Acesta este singurul context adecvat pentru intimitatea sexuală și nasterea de copii. O căsătorie poate fi desfacută fără păcat numai atunci când Dumnezeu hotărăște să o încheie prin moartea unuia dintre soți. Cu toate acestea, un creștin poate apela la divorț exclusiv în cazul în care partenerul a rupt legământul căsătoriei prin adulter (Matei 19:9) sau și-a parasit definitiv familia (1 Corinteni 07:15). Porunca a șasea interzice viața sexuală în afara căsătoriei și interzice in mod categorit homosexualitatea (1 Corinteni 6:9-10).

Bisericile Evanghelice Lutherane cred  că indivizii sunt liberi să ia decizii proprii în ceea ce privește chestiunile care nu sunt interzise sau nu fac obiectul vreunei porunci în Cuvântul lui Dumnezeu (adiaphora). Oamenii trebuie să fie atenți ca prin utilizarea acestei forme de libertate să nu provoace pe alții să păcătuiască.

Bisericile Evanghelice Lutherane cred  faptele bune, care sunt roade ale credinței, trebuie să se distingă de faptele de ascultare civică practicate și de către necredincioși. Deși necredincioși pot face multe lucruri care să pară a fi bune și drepte, aceste lucrări nu sunt bune în ochii lui Dumnezeu, pentru"fără credință este cu neputință să fim plăcuți lui Dumnezeu" (Evrei 11:6).

În timp ce noi recunoaștem valoarea unor astfel de fapte pentru societatea umană, știm că necredincioșii nu își pot face datoria față de Dumnezeu prin intermediul faptelor de ascultare civică.

Bisericile Evanghelice Lutherane cred  în această lume, chiar cele mai bune lucrări făcute de către creștini sunt afectate de păcat. Natura păcătoasă îl afectează încă pe fiecare creștin. Din acest motiv, creștinii nu reușesc de multe ori să facă binele pe care îl doresc să îl facă, ci continuă să facă răul pe care nu doreste să îl facă (Romani 7:18-21). Ei trebuie să admită toate faptele lor bune sunt ca o haină mânjită (Isaia 64:6). Dar, datorită răscumpărarii lor in Isus Cristos, aceste eforturi imperfecte făcute de creștini sunt considerate sfinte și sunt acceptate de către Tatăl lor ceresc.

Bisericile Evanghelice Lutherane cred  Duhul Sfânt dă putere fiecărui credincios să facă fapte bune care sunt roade ale credinței lor (Galateni 5:22-25). Duhul Sfânt îi dă fiecărui credincios o natură nouă, făcându-l pe acesta un "om nou", care cooperează cu Duhul Sfânt în facerea de fapte bune. Duhul Sfânt folosește Evanghelia pentru a motiva pe credincioși să facă fapte bune.

Duhul Sfânt susține, de asemenea, Biserica cu toate darurile spirituale de care aceasta are nevoie pentru bunăstarea ei (1 Corinteni 12:4-11). La începutul erei Noului Testament daruri speciale, carismatice, au fost date Bisericii, printre care diverse semne, minuni, cât și vorbirea în limbi. Aceste daruri au avut legatură cu lucrarea de slujire a apostolilor (2 Corinteni 12:12). Nu există dovezi în Sf. Scriptură care să susțină continuarea în prezent a unor astfel de daruri carismatice.

Bisericile Evanghelice Lutherane cred  viața de rugăciune reprezinta un rod al credinței. Cu încredere, prin credința în Mântuitorul lor, creștinii se adreseze Tatălui lor ceresc cu cereri și cu laudă. Aceste cereri prezintă nevoile lor, nevoile altora dar si mulțumiri la adresa lui Dumnezeu (1 Timotei 2:1). Astfel de rugăciuni sunt o plăcere pentru Dumnezeu, iar El tratează aceste cereri după înțelepciunea Lui (Matei 7:7,8 si 1 Ioan 5:14).

Bisericile Evanghelice Lutherane resping orice învățătură care susține faptele bune ale creștinilor, în orice mod, pot câștiga sau pot să contribuie la stabilirea unei relații corecte cu Dumnezeu și, in acest fel, să obțină mântuirea acestora.

Bisericile Evanghelice Lutherane resping orice încercare de a sugera că legea neschimbătoare morală a lui Dumnezeu, așa cum este ea descoperită în Sf. Scriptură ca standard absolut de ceea ce este bine și rău, ar fi fost intr-un fel sau altul abolită.

Respingem părerea că oamenii ar putea să decidă pentru ei înșiși ceea ce este bine și rău fără să se raporteze la Cuvântul lui Dumnezeu. Respingem orice utilizare abuzivă a termenului „iubire” pentru a trece cu vederea un comportament aflat în contradicție cu Cuvântului lui Dumnezeu. Noi recunoaștem în aceste argumente încercările lui Satana de a umbrii cunoașterea voii sfinte a lui Dumnezeu și de a submina invățătura despre păcat.

Bisericile Evanghelice Lutherane resping orice viziune care consideră rugăciunea ca fiind un mijloc al harului. Deși Dumnezeu, cu siguranță, daruri bune credincioșilor ca răspuns la rugăciunile lor, El transmite harul Său iertător și le întărește credința numai prin Cuvânt și prin Sacramente. Mai mult decât atât, noi respingem orice viziune care afirmă că răspunsul la rugăciune este benefic doar prin faptul că-l ajută pe cel care se roagă să se simtă mai bine.

Bisericile Evanghelice Lutherane resping  părerea că toate rugăciunile sunt acceptate de către Dumnezeu. Noi credem că rugăciunile tuturor acelora care nu au credință în Isus Cristos sunt un murmur zadarnic adresat unor dumnezei falși (Matei 6:07).

Aceasta este ceea ce ne învață Sf. Scriptură despre faptele bune și despre rugăciune. Aceasta este ceea ce noicredem, învățăm și mărturisim.
 
O traducere de Sorin H. Trifa dupa documentul "This we belive" apartinand WELS. Documentul in limba engleza poate fi accesat aici. Tradus si publicat cu acordul WELS