Despre Postul Mare

posted Feb 20, 2015, 12:05 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Sep 22, 2016, 8:16 AM ]

„Postul Mare” este o sărbătoare creștină anuala care se intinde pe parcursul a patruzeci de zile, incepand cu Sarbatoare Miercurea Cenușii, care anul acesta a cazut in data de 18 februarie. și se încheiere cu Sarbatoarea Paștelui.

 

Ceea ce acum numim „Postul Mare” a fost inițial o perioadă de post și de studiu pentru catehumeni care urmau să fie botezați în sâmbăta dinaintea Sarbatorii Paștelui. In anul 339 d.Cr., Sf. Athanasie a decalar aceasta perioada de post si studiu care se intindea pe parcursul a patruzeci de zile, ca fiind un timp de sarbatoare care trebuie tinuta de intreaga crestinatate. Cele patruzeci de zile de post premergatoare Sarbatorii Pastelui au fost alese pentru a simboliza postul tinut de catre Mantuitorul nostru Isus Cristos. Scopul acestui post nu este doar ca oamenii sa se infraneze de la anumite tipuri de mancare ci, mai degraba, ca acestia sa petreaca un timp de introspectie spirituala, de lepadare de sine, de umilinta si pocainta si, in acest fel, sa se pregateasca pentru Sarbatoarea Invierii Domnului nostru Isus Cristos.
 

 

Culoarea liturgică pentru Postul Mare este violet, o culoarea care arata spre o sarbatoare plina de pocăință și regrete pentru păcatele savarsite. Aceasta perioada ne pregateste pentru o intelegere corecta a lucrarii minunate pe care Domnul Isus Cristos a facut-o pentru noi, este vorba despre suferintele, moartea si invierea Mantuitorului, toate traite si savarsite pentru mantuire noastra. Postul Mare este o perioada de pocainta si intristare pentru pacatele savarsite deoarece adevaratul crestin isi examineaza viata punand-o fata in fata cu cele Zece Porunci, expresia vointei si a dreptatii lui Dumnezeu. Omul se pune fata in fata cu realitate sa pacatoasa si trece printr-o perioada de renuntare la comportamentul pacatos si printr-o perioada de curatenie personala. Este un timp de angajament pentru o noua viata in Cristos, asa cum aceasta a fost inceputa la Sfantul Botez. Este un timp de studiu profund al Sfintelor Scripturi si un timp de manifestare a credintei. Este un timp in care ne amintim de Botezul nostru in Cristos si reflectam la impactul adus de primirea acestui Sacrament in viata noastra. Este un timp de reinnoire si de noi inceputuri pentru ca prin moartea lui Cristos noua ni se ofera iertarea pacatelor. Aceasta perioada sporeste constientizarea noastra ca avem o nevoie disperata de Cristos in viata noastra.
 

 

Postul Mare este o oportunitate pentru adevaratul credincios ci nu o obligație. Acest post de patruzeci de zile nu este poruncit de catre Domnul nostru Isus Cristos si nici macar nu este mentionat in Sfintele Scripturi. Primii creztini l-au gasit ca fiind o oportunitate utila pentru pocainta, reinnoire si consolidare a credintei.
 

 

Postul Mare incepe cu Sarbatoarea numita Miercurea Cenusii. Este dificil sa dam un raspuns cu privire la momentul in care acest lucru a devenit un obicei stabil si universal al Bisericii lui Cristos. Cu aceasta ocazie, pe fruntile credinciosilor, preotii faceau semnul crucii folosindu-se de cenusa. Cenusa simbolizeaza umilinta si pocainta si reprezinta o rememorare a blestemului pe care atotputernicul Dumnezeu i-a confruntat pe primii oameni: „ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce(Geneza 3:19). Din acest motiv, spunem ca Miercurea Cenusii este un memento al pacatelor noastre care ne-au pus fata in fata cu blestemul lui Dumenzeu si ne-au transformat din fii in opozanti ai Creatorului nostru. Mai mult decât atât, cenușa ne aminteste de limitele noastre, de ceea ce suntem, și de cât de mult avem nevoie de mila lui Dumnezeu în Cristos.
 

 

Fie ca bunul si atotputernicul Dumnezeu sa lumineze, prin Duhul Sfant, sufletul fiecaruia dintre noi pentru a avea puterea de a trai aceste patruzeci de zile cu adevarat in umilinta, introspectie, studiu si pocainta pentru a intampina Sarbatoarea Invierii Domnului Nostru Isus Cristos cu o inima innoita si o credinta curata.

 

     Un articol de Sorin H. Trifa