Epifania Domnului Isus Cristos

posted Jan 5, 2017, 1:51 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Jan 5, 2017, 1:52 AM ]

In fiecare an, la data de 6 Ianuarie, Bisericile Lutherane Confesionale sarbatoresc Epifania Domnului Isus Cristos. Epifania (ἐπιφάνεια) este o zi de sărbătoare creștină care celebrează revelația lui Dumnezeu Fiul ca ca o fiinta umana. În creștinismul apusean, sărbătoarea comemorează in principal, dar nu numai, vizita magilor la Pruncul Isus, și astfel a avut loc manifestarea fizică a lui Isus Cristos la neamuri. Astfel, Epifania aminteste de manifestarea vizibila a lui Isus Cristos inaintea neamurilor in calitatea sa de  Dumnezeu, și Mântuitorul lumii. Ea comemorează nu numai faptul că Isus a aparut pentru a ne salva, dar si faptul că Dumnezeu a revelat identitatea lui Isus Cristos pentru lume. De-a lungul istoriei, creștinii au sărbătorit mai multe epifanii diferite ale lui Isus.



 Vizita magilor a avut loc in timpul in care copilul Isus se afla inca in “Betleemul Iudeii”,  o localitate la 9 km sud de Ierusalim, cetatea de origine a lui David. In ebraica “Beth lehem” inseamna „casa painii”. Este numit de Sfantul Apostol Matei „al Iudeii” pentru a se deosebi de alte localitaţi cu acelaşi nume.

Când s-a nãscut Mesia, magii, cunoscuți deja în Vechiul Testament (Ier 39:3) erau posibil membrii ai unei caste preoteti din Orient si astrologi. Numărul magilor precum și rangul lor nu este menționat în Sfanta Scriptura, dar pentru faptul că au adus pruncului Isus trei daruri: aur, smirnă și tămâie, în traditia crestina se afirmă că ar fi fost trei, ba mai mult, Magii au primit si nume: Melchior, Baltazar și Gașpar.

Sfantull Iustin Martirul, Origen, Sfantul Augustin si Sfantul Ieronim asociaza expresia „magi” cu cea de „vrajitori” dar nu putem afirma ca aceasta este interpretarea unanima. După Herodot, și dupa unii istoricii contemporani, magii erau o castă religioasă sau un trib cu atribuții sacerdotale în zoroastrism. De-a lungul timpului, această castă a avut adeseori și atribuții politice în Persia. Zvonul despre scopul vizitei magilor a creat o oarecare efervescență în tot Ierusalimul, nu doar pentru că anunța nașterea lui Mesia, ci și pentru că toată lumea aștepta sfârșitul dictaturii crude a lui Irod, care dura de 40 de ani.

Nu se cunoaște momentul la care Magii au ajuns în Betleem să se închine Pruncului. Desi impresia pe care o lasa Sfanta Scriptura este că ei au ajuns la Ierusalim la scurt timp după nașterea lui Isus, totusi faptul ca Irod a făcut calcule de timp după spusele magilor ca să determine aproximativ vârsta Pruncului, ”doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi” (Matei 2:16), i-a determinat pe cei mai mulți dintre teologi, in special cei din perioada moderna, sa afirme ca închinarea Magilor s-a petrecut la mai bine de un an de la nasterea lui Isus Cristos. Exista insa si teologi, printre care multi lutherani, care afirma ca vizita Magilor ar fi avut loc la scurt timp după nastere lui Isus Cristos, mai precis la 13 zile distanta, iar altii, in special teologi ortodoxi rasariteni, sustin ca evenimentul a avut loc la scurt timp aducerea Pruncului la Templul din Ierusalim, la putin peste 40 zile după naștere. Exista explicatii pertinente care sustin toate aceste teorii.

Despre acest eveniment al Epifaniei Domnului nostru Isus Cristos, reformatorul german Martin Luther remarca faptul ca numarul Magilor este necunoscut insa exita un obicei in a admite ca au fost trei. Iar daca in popor aceasta este perceptia, faptul ca Sfanta Scriptura nu specifica exact numarul vizitatorilor, reformatorul nu crede ca se va comite o eroare daca se considera ca au fost trei Magi. In ceea ce priveste locul de origine a Magilor, Martin Luther a afirmat ca este vorba despre tinuturi din zona Arabiei sau a Shebei, avand in vedere faptul ca in aceste regiuni aurul, smirna si tamaia reprezentau produse foarte valoroase si demne de a fi oferite ca daruri unui imparat. Reformatorul german admite ca acesti oameni aveau ca ocupatie o anumita forma de vrajitorie dar nu neaparat in intelesul actual al cuvantului, ci, mai degraba era vorba despre o practicare a unor forme de astrologie imbinata cu stiinte naturale atat cat permitea limitatile veacului respectiv. Prin urmare, acesti oameni nu au fost niste regi in sensul de suverani ci doar niste oameni invatati si cu o vasta experienta in stiintele naturii. Prin urmare, nu au fost cu nimic mai diferiti decat filozofii greci sau preotii din Egipt. Martin Luther gaseste o serie de explicatii foarte pertinente pentru a sustine faptul ca vizita Magilor a avut loc la 13 zile dupa ce Domnul Isus Cristos s-a nascut. El sustine ca nu exista nici un fel de indiciu care sa arate ca acesti invatati au calatorit pe distante foarte mari ci ei puteau sa vina de la granita orientului mijlociu cu teritoriile Arabiei. Sfanta mama, fiind in perioada in care era necurata datorita nasterii, a fost nevoita sa ramana in Bethleem mai mult de 20 de zile.

Un alt aspect important de remarcat este acela ca Martin Luther neaga faptul ca aparitia stelei care i-a calauzit pe Magi ar putea sa fie o incurajare pentru astrologie. Reformatorul afirma ca Magii au urmat steaua in providenta lui Dumenzeu si nu au facut nici un fel de predictie cu privire la nasterea lui Isus Cristos. Acesta este motivul pentru care Magii au cerut lamuriri la Ierusalim cu privire la posibilul eveniment pe care il anunta aceasta stea. Martin Luther ne indeamna sa invatam din staruinta Magilor de al gasi pe Cristos prin aceia ca nu au dat inapoi atunci cand situatia a devenit una dificila. Apoi, ajunsi la Bethelem, peisajul a fost unul destul de dezamagitor. Imparatul despre care cei din Ierusalim nu stiau mai nimic se afla intr-un adapost umil ci nu intr-un palat. Steaua disparuse si ei aveau toate motivele sa considere ca au esuat si ca s-au inselat. Totusi, in mila lui Dumnezeu, ei l-au intalnit pe Isus Cristos un copilasi lipsit de glorie pamanteasca asa cum ar fi trebuit sa fie un Imparat proaspat nascut. Prin har ei vad gloria lui Dumnezeu in acest copil si, prin credinta, ii aduc inchinarea lor si darurile purtate cu ei. Chiar daca Isus Cristos nu arata ca un Imparat, totusi, Magii au inteles clar ca nu s-au inselat in ceea cea au crezut.  

Nu este atat de important cine si ce au fost Magii cu adevarat, cati au fost la numar sau cand a avut loc intalnirea lor cu Pruncul Isus. Probabil acesta este si motivul pentru care Sfanta Scriptura nu ne da aceste detalii. Cu adevarat important in solemnitatea Epifaniei este faptul ca suntem invitati la o nouă celebrare a naşterii Mântuitorului, a Fiului lui Dumnezeu, intrupat si devenit Dumnezeu-om, naştere care astăzi este meditată ca manifestare a slavei lui Dumnezeu în Isus Cristos născut la Betleem. Epifania este descoperirea Domnului Isus Cristos înaintea tuturor popoarelor, simbolizate de Magi, ei fiind un semn al momentului în care Dumnezeu se arată deschis întregii omeniri. Acest lucru este, in definitiv, cel mai important aspect al acestei sarbatori. 

Marele compozitor german, Johann Sebastian Bach a compus, in Leipzig, trei cantate destinate Epifaniei:

        „Sie werden aus Saba alle kommen“ compusa la 6 Ianuarie 1724

(https://www.youtube.com/watch?v=fTFQd0B8GSY)

 

„Liebster Immanuel, Herzog der Frommen“ compusa la 6 Ianuarie 1725

(https://www.youtube.com/watch?v=Mguz7f_suDY)


„Herr, wenn die stolzen Feinde schnauben”

compusa la 6 Ianuarie 1735 ca parte a Oratoriului de Craciun (partea a VI-a)

(https://www.youtube.com/watch?v=9DdJeG7rW1c)

   

         Un articol de Sorin H. Trifa