”Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi”, Ioan 8:31-36.

posted Oct 31, 2019, 2:05 AM by Concordia Lutherana Confesionala Martin Luther   [ updated Oct 31, 2019, 2:05 AM ]

Duminica Reformei Lutherane, Rev. Sorin H. TRIFA

Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos. În mila lui Dumnezeu, astăzi, suntem în cea de-a XIX-a Duminică din Sezonul Sfintei Treimi, Duminică în care, anul acesta aniversăm 502 ani de la nașterea Reformei Luterane în Wittenberg la 31 Octombrie 1517 eveniment care a condus la nașterea Bisericii Luterane. Există numeroase motive de sărbătoare în această zi specială, dar trebuie să fim conștienți de faptul că această zi a Reformei Luterane este mai mult decât despre Martin Luther, mai mult decât despre celebrele sale Teze și mai mult decât despre Biserica Luterană. Textul pentru predica de astăzi este din Evanghelia Sfântului Apostol Ioan 8:31-36.

Pe când vorbea Isus astfel, mulţi au crezut în El. Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: "Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi." Ei I-au răspuns: "Noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: "Veţi fi liberi!"?" "Adevărat, adevărat vă spun", le-a răspuns Isus, "că oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului. Şi robul nu rămâne pururi în casă; fiul, însă, rămâne pururi. Deci dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat liberi.

 

Duminica Reformei Protestante este o zi în care noi sărbătorim adevărata libertate în Cristos. Cuvântul lui Dumnezeu, în Evanghelia Sfântului Apostol Ioan ne spune astfel: ”dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi (Ioan 8,31-32). Dragii mei, Sfânta Scriptură nu ne vorbește în aceste cuvinte despre o libertate politică sau socială ci despre libertatea pe care Dumnezeu ne-o oferă prin jertfa Fiului sau, Domnul nostru Isus Cristos. Sfântul Apostol Paul, scriindu-le Galatenilor, spune următoarele lucruri ”Cristos ne-a izbăvit ca să fim liberi, rămâneţi, dar, tari şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei (Galateni 4,31-5:1). Acest mesaj a fost purtat, secole mai târziu de către Martin Luther și de către Reforma Luterană, anume faptul că noi suntem liberi de păcat fiind salvați de harul lui Dumnezeu prin Fiul său iar Duhul Sfânt este cel care ne aduce acesta dar și ne oferă credința necesară pentru al primi. Acesta este adevărata libertate, eliberarea de păcat, de vinovăția păcatului, eliberarea de sub puterea morții, a diavolului și libertatea de a trăi pentru Dumnezeu și pentru aproapele nostru în și prin Isus Cristos.

Această libertate nu este câștigată de efortul nostru ci este darul pe care Dumnezeu ni l-a oferit în Fiul Său. Dumnezeu a creat această libertate și tot el este cel care o și susține. Domnul Isus Cristos ne spune acest lucru foarte clar: ”dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei” (Ioan 3,31). Isus ne spune că pentru a fi ucenicii săi, noi trebuie să ne fundamentăm viața de zi cu zi pe Cuvântul său cel Sfânt. Dragii mei, Reforma Luterană învață faptul că Dumnezeu este cel care creează credința în om ci credința nu este rezultatul efortului uman. Iată ce le scrie Sfântul Apostol Paul credincioșilor din Roma: ”credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos (Romani 10,17). Credința vine doar în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu doar creează credință prin Cuvânt ci tot prin Cuvânt El o si întreține. Așa dar, credința nu este un rod al vieții noastre ci este ceva din exteriorul nostru iar ca acesta să existe, să fie puternică și să fie în creștere, noi trebuie să rămânem în Cuvântul lui Dumnezeu. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât mai mult credința noastră va suferi și va deveni mai slabă. În cele din urmă, dacă nu mai este hrănită din Cuvântul lui Dumnezeu, credința moare. Așa dar, credința adevărată are nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu exact așa cum omul are nevoie de aer. Omul fără aer se sufocă și moare, la fel și credința fără Cuvântul lui Dumnezeu se sufocă și moare.

În timpul în care Domnul Isus Cristos a fost ispitit de Diavol în pustiu, Mântuitorul nostru a replicat ispititorului astfel: ”omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4,4), Cuvântul lui Dumnezeu este cel care susține viața creștinului și tot Cuvântul este cel care menține viața Bisericii, de aceea, Reforma Luterană a fost o reîntoarcere la Sfintele Scripturi iar noi spunem că Biserica Luterană Confesională este o Biserica a Sfintei Scripturi.

Dragii mei, doresc să vă adresez două întrebări. Câți dintre voi sunteți credincioși? Câți dintre voi vă hrăniți credința din Sfânta Scriptură? Dragii mei, Cuvântul lui Dumnezeu este viu și activ. Iată ce ni se spune în Epistola adresată Evreilor: ”Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gândurile inimii” (Evrei 4,12). Prin acest Cuvânt, Domnul Isus Cristos l-a învins pe Satana. Diavolul știe foarte bine care este puterea și care sunt efectele Cuvântului lui Dumnezeu asupra omului de aceea, lupta cea mare a diavolului nu mai este să ne producă suferințe fizice ci este aceea de a ne îndepărta de Cuvântul lui Dumnezeu care este Sfânta Scriptură. Diavolul știe că atât timp cât stăm departe de Cuvânt, fiecare dintre noi rămâne în robia păcatului și sub puterea Satanei. Diavolul știe că în Cuvântul lui Dumnezeu noi avem libertare în Cristos.

Dar, dragii mei, care este răspunsul pe care oamenii îl au cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu? În pericopa noastră citim răspunsul dat de către liderii poporului evreu la ceea ce Domnul Isus Cristos le-a spus. Iată ce au răspuns ei: ”noi suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost niciodată robii nimănui. cum zici Tu: "veţi fi liberi!"?” (Ioan 8,33). Liderii poporului evreu erau foarte siguri pe ei însă, în realitate era suficient ca ei să își ridice ochii și să vadă soldații romani care mărșăluiau zi de zi prin Ierusalim și care arătau faptul că Israelul se afla sub ocupație romană. Liderii evrei nu se fundamentau pe Cuvântul lui Dumnezeu iar datorită acestui lucru, ei experimentau o sclavie mai adâncă decât decât robia Imperiului Roman, ei erau în sclavia păcatului.

Înainte să începem să discutăm despre liderii evrei, îmi doresc enorm să privim sincer la noi înșine. Să ne confruntăm cu noi înșine. Câți dintre noi nu considerăm că suntem liberi doar pentru că ne numim creștini și că facem parte din Biserică? Dragii mei, acesta este exact același truc cu care Diavolul i-a amăgit pe evreii din timpul Domnului Isus Cristos pentru ca aceștia să stea departe de Cuvântul lui Dumnezeu. Realitatea este că astăzi, enorm de mulți creștini disprețuiesc Cuvântul lui Dumnezeu și își fundamentează credința pe alt ceva decât Cuvântul lui Dumnezeu. Enorm de mulți creștini nu mai văd nimic interesant în această carte veche care este Sfânta Scriptură și nu mai cred că ea este de actualitate în post-modernism. Cuvântul lui Dumnezeu este astăzi disprețuit exact la fel cum era disprețuit de evreii din vremea Domnului Isus Cristos.

Diavolul lucrează în multe feluri pentru a ne face să ne îndepărtăm de Sfânta Scriptură. Un mod special este să ne șoptească faptul că Sfânta Scriptură este dificil de înțeles. O altă metodă este aceea de a ne spune că noi nu suntem capabili să înțelegem mesajul Scripturii și de aceea avem nevoie de alți oameni, mai spirituali, să ne explice Scriptura. Diavolul ne induce ideea că Sfânta Scriptură nu este pentru omul e rând ci este exclusiv pentru cei speciali, cum sunt, de exemplu preoții sau pastorii, sau călugării sau unii gânditori precum Sfinții Părinți ai Bisericii. Diavolul vrea ca noi să credem aceste minciuni, vrea ca noi să stăm departe de Cuvântul lui Dumnezeu care este Sfânta Scriptură. Diavolul știe că în Cuvântul Său, Dumnezeu poartă mesajul libertății pentru fiecare dintre noi indiferent de situația în care ne aflăm.

Auzind răspunsul evreilor, Domnul Isus Cristos le spune astfel: ”oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului (Ioan 8:34). Aceste cuvinte ne sunt adresate inclusiv nouă. Sfântul Apostol Paul spune credincioșilor din Roma astfel: ”toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu (Romani 3,23). În acești toți, este evident că suntem și noi, fiecare dintre noi. Prin păcatul pe care îl comitem zilnic, noi suntem sclavi ai păcatului. Dar, mai apoi, în pericopa noastră Fiul lui Dumnezeu spune astfel: ”dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi (Ioan 8,36). Dragii mei, noi nu putem să ne eliberăm singuri din robia păcatului. Doar Fiul lui Dumnezeu este cel care ne poate elibera din această robie înfiorătoare. El ne poate elibera pentru că El este Cuvântul care s-a făcut trup. El este centru Sfintelor Scripturi. Scripturile ne-au fost date pentru ca noi să îl cunoaștem pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, răstignit, mort și îngropat pentru noi. Sfânta Scriptură sunt cuvintele lui Dumnezeu, de la prima pagină și până la ultima. Sfânta Scriptură este cartea care predică inimilor noastre adevărul despre Fiul lui Dumnezeu și acest adevăr este cel care aprinde credința noastră, o hrănește și o menține vie.

Sfânta Scriptură ne vorbește despre crucea lui Cristos, adevăratul cuvânt al iertării și al libertății. Despre această jertfă adusă de către Cristos pentru ca păcatele noastre să fie iertate vorbește Sfânta Scriptură în fiecare dintre paginile ei. Isus Cristos a purtat păcatele fiecăruia dintre noi acolo pe cruce. Deși Isus a fost singurul om care a ascultat perfect de Lege și nu a săvârșit nici un fel de păcat, el a luat asupra lui toate păcatele noastre și a făcut ispășire pentru ele pe cruce. Cu alte cuvinte, acolo la cruce, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, a primit pedeapsa de la Dumnezeu pentru fiecare dintre păcatele pe care noi le-am săvârșit și le săvârșim. Da, dragii mei, conform Sfintelor Scripturi, acolo pe cruce trebuia să fim noi! Noi, cei păcătoși. Dar Isus a devenit păcătos luând asupra lui păcatele noastre astfel încât noi să fim iertați de păcatele noastre în moartea lui. Prin moartea lui Cristos noi am fost eliberați din robia păcatului pentru că păcatele noastre au fost iertate de Dumnezeu.

Dacă nu auzim acest adevăr al Evangheliei lui Cristos atunci noi rămânem sclavii păcatului. Dar atunci când auzim acest mesaj al Scripturii și îl credem, noi primim eliberarea din păcatele noastre prin Cristos. De aceea, sunt și creștini pentru care Cuvântul lui Dumnezeu, Sfânta Scriptură, este cea mai mare comoară din această lume, mai de preț decât însăși viața lor.

Dragii mei, în această ocazie în care împlinim 502 ani de la nașterea Reformei Luterane, îmi doresc să ne amintim de importanța pe care reformatorul Martin Luther și Reforma Luterană a acordat-o Cuvântului lui Dumnezeu care este Sfânta Scriptură. Doar ancorați în Sfânta Scriptură putem să sărbătorim libertatea noastră deoarece numai Cuvântul lui Dumnezeu ne poate elibera cu adevărat. Reforma Luterană a fost posibilă numai pentru că reformatorul Martin Luther a avut conștiința captivă Cuvântului lui Dumnezeu, adică Sfintelor Scripturi, după cum el însuși o spune la Dieta de la Worms în anul 1521.

În pericopa noastră, Domnul Isus Cristos ne spune și nouă, astăzi, exact aceleași cuvinte: ”dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi (Ioan 8:31-32). Libertatea noastră este lucrată de către Duhul Sfânt prin Cuvântul lui Dumnezeu care este Sfânta Scriptură. Sfânta Scriptură este hrana noastră care ne ține în Cristos și în libertatea oferită de jertfa acestuia. Numai Cuvântul lui Dumnezeu aduce viață și libertate după cum ne spune Sfântul Apostol Paul: ”mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: "Cel neprihănit va trăi prin credinţă (Romani 1,16-17).

AMIN