Ganduri despre slujirea smerita a Bisericii lui Cristos

Data postării: 07.01.2016 11:51:07

Uneori, in evolutia mea spirituala, imi doream sa fiu preotul principal al unei mari Biserici. Vroiam sa fiu acel om care sa vina spre Biserica lui Cristos cu o ampla viziune spirituala si de succes. Visam ca oamenii sa fie inspirati de catre persoana mea. Imi doream sa fiu acel super-preot care sa aduca o multime de oameni in Biserica lui Cristos. Speram ca predicile pe care sa le ofer credinciosilor sa nu le aduca nici un fel de lezare a constiintei ci sa incante auzul enoriasilor. Doream sa fiu independent fata de orice fel de autoritate, sa nu am nici un fel de superior sau organ de control. Vroiam ca eu sa fiu cel care stabileste toate regulile in Biserica lui Cristos. Visam sa pot sa traiesc bine exclusiv din profitul financiar rezultat din vanzarea cartilor mele si din banii donati de catre credinciosi. Imi doream sa fiu o „celebritate” a lumii crestine, oamenii sa ma urmareasca, sa imi citeasca lucrarile de teologie, sa imi ceara parerea in tot felul de emisiuni TV sau radio. Vroiam sa fiu un super-preot cum nu a mai avut Biserica lui Cristos pana acum. Imi doream ca numele meu sa fie pe buzele tuturor crestinilor indiferent de denominatia din care fac parte. Vroiam sa fiu acel super-teolog care sa poata sa impinga limitele doctrinelor crestine si sa le explice intr-un mod care sa devina model de studiu in scolile teologice din intreaga lume.

Si totusi, ma intreb, de ce nu am facut acest lucru niciodata? De ce nu am incercat cu adevarat sa fiu preot sau pastor intr-o Biserica mare si celebra? Raspunsul este simpu, Dumnezeu stie mai bine de ce acest lucru nu a devenit realitate! In primul rand, dorinta mea exprimata mai sus nu a prins niciodata viata deoarece Biserica lui Cristos are ca valoare spirituala suprema Cuvantul lui Dumnezeu ci nu viziunea unui preot, fie el si un super-preot. Nu preotul sau pastorul este acela care inspira Biserica lui Cristos ci aceasta este exclusiv lucrarea Duhului Sfant. Biserica lui Cristos este pastorita, in realitate de catre Imparatul ei ci nu de preot, acesta fiind doar un simplu „delegat”. Pentru Biserica lui Cristos, independenta fata de autoritate este o aberatie spirituala majora. Biserica lui Cristos este dependenta de Cristos si de toate organismele infiintate de acesta pentru guvernarea Bisericii Sale.

In loc sa isi mareasca Biserica printr-un limbaj placut omului si neofensator pentru simturile pacatoase, Duhul Sfant alege sa foloseasca limbajul Sfintei Scripturi pentru a propavadui crucea lui Cristos ci nu prosperitatea vremelnica a acestei lumi. Crucea lui Cristos proclama puterea si victoria celui slab (2 Cor.12:10) ci nu gloria lumii acesteia. Mesajul crucii, sau teologia crucii, afirma faptul ca fiintele umane sunt moarte in pacat, total depravate, toate fiintele umane ci nu doar unele dintre ele. Nici un om, in statea sa fireasca, nu poate si nici nu vrea sa il caute si sa il gaseasca pe Isus Cristos (Ioan 15:16 si 1Cor.1:18-31). Crucea afirma ca fiecare cuvant continut in Sfanta Scriptura este o marturie a lui Dumnezeu insusi despre Isus Cristos (Ioan 5:39). Crucea lui Cristos predica faptul ca binecuvantarile sunt pentru cei saraci cu duhul ci nu pentru cei care asimileaza intelepciunea si succesul acestei lumi. Crucea lui Cristos ofera mangaiere pentru cei care cauta sfintenia si smerenia ci nu pentru cei care cauta sa gasesca prosperitatea si fericirea trecatoare a acestei lumi.

Nu sunt preot intr-o Biserica mare, celebra si prospera deoarece Dumnezeu nu doreste ca Biserica lui Cristos sa creasca printr-un om sau sa fie dependenta de activitatea unui om. Dumnezeu nu doreste ca preotii sau pastorii sai sa fie un fel de „magicieni” care, prin trucurile lor, sa atraga oamenii la slujbe ca la un spectacol. Scopul preotilor nu trebuie sa fie acela de a manipula credinciosii prin mesaje care nu prezinta Cuvantul lui Dumnezeu indiferent daca intentiile acestora sunt unele nobile iar mesajele sunt cat se poate de bine documentate si formulate. Dumnezeu doreste pentru Biserica lui Cristos preoti care sa proclame crucea lui Cristos, sa proclame moartea in pacat a omului si faptul ca omul este exclusiv la mila lui Dumnezeu pentru mantuire, preoti sau pastori care sa il predice pe Isus Cristos cel rastignit pentru iertarea pacatelor noastre. In ceea ce ma priveste pe mine, pacatul este inradacinat in firea mea. Chiar si acum vad suficiente lucruri intr-un mod egoist. Din pacate, nu de putine ori imi doresc ca oamenii sa vada cat de destept sunt si sa auda cat de multa teologie am aprofundat. Din acest punct de vedere sunt doar un fariseu dispretuitor si un pacatos mizerabil. Deaceea, Dumnezeu nu vrea ca eu sa fiu cel care sa dezvolte Biserica lui Cristos ci vrea ca El sa fie cel care sa isi calauzeasca Biserica prin Duhul Sfant si sa ma foloseasca pe mine doar ca pe o unealta umila si smerita in mana Adevaratului Preot al Bisericii, Domnul si Mantuitorul nostru, Isus Cristos.

In predicarea crucii, Biserica lui Cristos nu cauta sa vorbeasca despre intelepciunea, mandria si prosperitatea acestei lumi asa cum multe mega-Biserici, asa-zis crestine, o fac. Biserica lui Cristos nu are nevoie de directori, de manageri sau de experti cu viziuni de succes in business. Dumnezeu doreste pentru Biserica lui Cristos slujitori care sa poata sa se pogoare in noroiul acestei lumi pentru al propavadui pe Cristos celor aflati in moartea pacatului. Dumnezeu vrea preoti sau pastori care sa poata purta poverile credinciosilor, care sa fie exemple de smerenie si de credinta in Isus Cristos. Dumnezeu, prin Biserica Sa, este in cautare de pacatosi pentru a le oferi mantuirea in si prin Cristos. El cauta oameni in partea „murdara” a societatii, cauta oameni „depravati”, impovarati de pacat. Preotul sau pastorul este omul care se coboara la oamenii care au probleme cu alcoolul sau cu drogurile, la familiile care au probleme cu disciplina copiiilor, la tinerele dispuse sa avorteze in urma unor relatii in afara casatoriei. Isus Cristos cauta pacatosi si ii cauta acolo unde ei sunt! Cristos nu asteapta ca pacatosul sa vina la portile Imparatiei Cerurilor pentru a cere mantuirea ci Mantuitorul se duce acolo jos, in lumea pacatosului pentru al ridica din mizerie in Imparatia lui Dumnezeu. Acesta este adevaratul mesaj al crucii lui Cristos. Prin cruce, Isus Cristos reconstrueste pe omul mort in pacat pentru ca, mai apoi, acest om sa poata sa traiasca o viata sfanta, protejata de insusi Dumnezeu prin mijloacele harului, predicarea Cuvantului Sfant si administrarea Sfintelor Sacramente. Acesta este modul prin care lucreaza Dumnezeu mantuirea sa si acesta este modul prin care El ii si pastreaza pe alesi sai in starea de mantuire si ucenicie. Acesta este motivul pentru care a venit Isus Cristos in aceasta lume. Nu a venit sa le ofere oamenilor bogatia aceste lumi, nici succesul in afaceri sau in showbizz, nici sa formeze niste oameni celebri pe plan intelectual sau artistic si nici ca sa formeze mega-predicatori sau lideri spirituali de succes.

Dumnezeu doreste ca Biserica lui Cristos sa functioneze prin parohii mici. Adica, Dumnezeu doreste ca preotii si pastorii sai sa ramana in contact cu Biserica lui Cristos, adica sa ramana intre pacatosi, pentru ca, in fond, este unul dintre acestia. Acest lucru nu este deloc usor si, de ce sa nu admitem, uneori este destul de frustrant. Pastorirea unor parohii mici a dus pe unii preoti si pastori in depresie iar, nu putini, au renuntat sa mai slujeasca sau s-au plafonat intr-o slujire fara valoare, o slujire in care nu depun deloc suflet. Dar, exact acestor preoti si pastori, Isus Cristos le spune ca drumul crucii nu este un drum larg si nici simplu de strabatut. Este interesant faptul ca Dumnezeu se foloseste de un pacatos pentru asi exprima voia Lui pentru alti pacatosi. Dumnezeu se foloseste de un pacatos pentru a vorbi pacatosilor. Dumnezeu isi predica Cuvantul Sfant prin intermediul unui pacatos. Isus Cristos a primit toata autoritatea in cer si pe pamant si, in mod cu totul exceptional, El a ales sa trimita la oameni un pacatos in locul Sau. Oamenii au nevoie de un preot sau pastos caruia sa ii marturiseasca pacatele lor si sa primeasca iertarea ca din mana lui Dumnezeu. In Biserica lui Cristos omul nu danseaza in apa botezului pentru ca aceasta ii este aplicata de un preot sau pastor „vedeta” ci tot ceea ce poate sa faca omul constient de starea sa de pacat este sa ingenuncheze inaintea lui Dumnezeu cel atotputernic si sa primeasca din mana smeritului preot, trupul si sangele lui Cristos spre iartarea pacatelor, intarirea credintei si sfintirea vietii. Cand ma gandesc sa fiu preot intr-o super-Biserica, intotdeauna in vina in minte faptul ca Biserica lui Cristos nu este Biserica mea ci este cu adevarat Biserica lui Cristos. Nu eu am fost crucificat ci Cristos a fost rastignit pentru Biserica Sa. Acest lucru s-ar putea sa nu insemne mult pentru lume, dar inseamna totul pentru Biserica lui Cristos!