PREDICA PENTRU DUMINICA, A ȘAPREA DUMINICĂ DUPĂ ÎNVIERE, 12 05 2024

” 23 Cine mă urăşte pe mine îl urăşte şi pe Tatăl meu. 24 Dacă n-aş fi făcut între ei lucrările pe care niciun altul nu le-a făcut, nu ar avea păcat. Însă acum au văzut şi m-au urât şi pe mine, şi pe Tatăl meu. 25 Dar [trebuie] să se împlinească cuvântul scris în Legea lor: «M-au urât fără motiv».26 Când va veni Mângâietorul pe care eu vi-l voi trimite de la Tatăl, Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, el va da mărturie despre mine. 27 Şi voi veţi da mărturie, pentru că de la început sunteţi cu mine.

1 V-am spus acestea ca să nu vă scandalizaţi. 2 Vă vor exclude din sinagogă. Mai mult, vine ceasul când cel care vă va ucide va crede că aduce cult lui Dumnezeu. 3 Şi vor face acestea pentru că nu l-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe mine. 4 Dar v-am spus toate acestea pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceţi aminte de ele, căci eu v-am spus.”

Ceea ce ucenicii Domnului aveau să trăiască după înălțarea la ceruri a Mântuitorului lor avea să fie foarte diferit de toate experiențele lor anterioare. Domnul le spune ucenicilor săi astfel: ”au să vă dea afară din sinagogi: ba încă, va veni vremea când oricine vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu” (In.16,2). Conform Domnului Isus Cristos, viitorul creștinilor avea să fie unul plin de ostilitate din partea acestei lumi. Toată această situație în care vor fi prinși credincioșii lui Cristos are un singur motiv, iar acesta este expus chiar de către Mântuitorul nostru: ”se vor purta astfel cu voi, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine” (In.16,3). 

Am spus că aceste cuvinte ale Domului nostru Isus Cristos nu i-a vizat doar pe ucenicii prezenți în ”camera de sus” ci sunt la fel de valabile și pentru noi, astăzi. Acest lucru deoarece, pe baza Sfintelor Scripturi, noi mărturisim aceeași credință pe care Biserica lui Cristos a mărturisit-o în primele ei zile de existență. Astfel, noi mărturisim faptul că omul este mort în păcat datorită neascultării sale față de porunca lui Dumnezeu. Mărturisim faptul că pentru salvarea noastră din păcat, Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat, luând asupra lui natura noastră umană. 

Noi mărturisim faptul că Isus Cristos a împlinit toată Legea lui Dumnezeu, Lege pe care noi nu putem să o împlinim datorită naturii noastre corupte de păcat. Noi mărturisim faptul că, deși nu a fost vinovat de nici un păcat personal, Isus Cristos a luat asupra lui păcatele întregii omeniri și astfel a devenit cel mai păcătos om din lume. Pentru aceste păcate, pe cruce, Isus Cristos a suferit mânia lui Dumnezeu în locul fiecăruia dintre noi deoarece acolo, el a suferit exclusiv pentru păcatele noastre. 

Apoi, noi mărturisim faptul că Isus Cristos este viu, pentru ca el a înviat dintre cei morți. Noi suntem martori ai învierii lui despre care mărturisim că este un adevăr istoric, la fel ca și întruparea și moartea Domnului Isus Cristos. Noi mărturisim faptul că jertfa lui Cristos este unica soluție pentru salvarea noastră. Noi mărturisim faptul că nu putem să facem nimic pentru a merita sau câștiga mântuirea noastră. Noi mărturisim faptul că nu putem nici măcar să ne pregătim pentru a primi harul lui Dumnezeu deoarece omul natural este plin de păcat și în robia diavolului. 

Noi mărturisim faptul că toată credința noastră este un dar de la Dumnezeu ci nu este rodul efortului nostru deoarece nu este cu putință ca prin propria noastră putere sau înțelepciune să urmăm voia lui Dumnezeu. Noi mărturisim faptul că Dumnezeu este cel care ne cheamă la credință, ce care zdrobește inima noastră împietrită de păcat și o schimbă cu una credincioasă. Noi mărturisim faptul că Dumnezeu lucrează credință prin Duhul Sfânt și face acest lucru numai prin proclamarea Evanghelia lui Isus Cristos ci nu în afara acesteia. 

Toate aceste lucruri pe care noi e mărturisim astăzi sunt lucrurile pe care primii creștini le-au mărturisit înaintea lumii și pentru aceste mărturii ei au suferit numeroase persecuții, nu de puține ori plătind cu viața pentru credința lor. 

Mai este ceva interesant în cuvintele Domnului Isus Cristos. El spune astfel: ”va veni vremea când oricine vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu” (In.16,2). Cuvintele acestea par să vorbească despre niște persecutori care prin atitudinea lor ostilă cred că împlinesc voia lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Domnului Isus Cristos vorbește nu despre o persecuție la care creștinii vor fi supuși de către cei necredincioși - de către atei sau de către păgâni - ci chiar de către aceia care pretind că se închină lui Dumnezeu. 

Vedeți, astăzi, cei mai mulți creștini nu mai urmează învățătura Evangheliei lui Cristos. Majoritatea creștinilor din prezent au adoptat în credința lor, din păcate, cea mai periculoasă erezie care a afectat creștinismul. Cu toate că a fost condamnat în Secolul al V-lea, pelagianismul în forma sa numită sinergism a cucerit aproape tot creștinismul. De asemenea, marea majoritate a creștinilor de astăzi, nu mai sunt dispuși să accepte un Dumnezeu pe care nu îl pot înțelege cu propria lor rațiune sau un Dumnezeu care să nu fie în conformitate cu logica umană. 

Din acest motiv, de exemplu, mulți creștini din familia protestantă resping doctrina prezenței reale a trupului și sângelui Domnului Isus Cristos în Sfânta Euharistie. Ei nu reușesc să pătrundă rațional învățătura despre unirea hipostatică a naturii divine cu natura umana în Isus Cristos și, din acest motiv, aleg să respingă doctrina uniunii sacramentale. 

De asemenea, noi afirmăm faptul că ordinarea femeilor este o învățătură contrară Scripturii. Multe Bisericii Protestante din prezent nu văd însă nici un fel de probleme în a ordina femei ca pastori. Mai mult, cu toții știm ostilitatea pe care Biserica noastră o experimentează atunci când predicăm adevărul Scripturii care ne spune că practicarea relațiilor homosexuale este o abominație înaintea lui Dumnezeu. Astăzi sunt numeroase Biserici așa numite creștine care ne acuză că suntem ”homofobi”. Nu mai vorbesc despre practica criminală a avortului. Este uluitor să vezi cum Bisericile numite ”creștine” au ajuns să apere această practică și să o declare ca fiind un: ”drept al omului”. 

În tot acest peisaj, Biserica noastră este un intrus nefericit și nedorit de creștinismul post-modern. Mărturisirea noastră de credință este pentru creștinismul post-modern doar o ancorare încăpățânată în niște învățături demodate, chiar primitive, care nu mai sunt demne de dezvoltarea socio-intelectuală a prezentului și care trebuie stârpite pentru că lezează societatea.

Dragii mei, Cristos ne-a spus că vom suferi pentru această credință a noastră. Acolo unde este proclamată cu adevărat Evanghelia lui Cristos, acolo va exista mereu suferință cauzată de persecuție. Mereu și mereu, diavolul și aliații săi vor blama, vor învinuii și vor condamna adevărata Biserică. Dar acest fapt nu trebuie să ne sperie. Aceasta deoarece Domnul nostru Isus Cristos ne spune faptul că vom avea parte de un ajutor special, mai precis avem cu noi pe Dumnezeu Duhul Sfânt. El va fi mângâierea noastră în tot acest timp de ostilitate din partea lumii. 

Domnul Isus Cristos nu ne-a descoperit toate aceste aspecte nu ca să ne înspăimânte ci ca să ne întărească în misiunea noastră. Domnul ne spune astfel: ”v-am spus aceste lucruri, pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere” (In.16,1). Isus dorește ca noi să știm că ne așteaptă astfel de necazuri. Suferința face parte din mărturisirea credinței noastre. Iată ce îi spune Sfântul Apostol Paul ucenicului său iubit, Sfântul Timotei, ”toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor fi prigoniţi” (2Tim.3,12). 

Noi împărtășim neprihănirea lui Cristos și împreună cu ea împărtășim și suferința lui Cristos. Iată ce ne spune Sfântul Apostol Petru cu privire la acest aspect:”Dacă sunteţi batjocoriţi pentru Numele lui Cristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneşte peste voi” (1Pet.4,12-14), pentru ca mai apoi, în aceeași epistolă să ne spună astfel: ”dacă suferă pentru că este creştin, să nu-i fie ruşine, ci să proslăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta” (1Pet.4,15),

Atunci când astfel de încercări vin peste noi și atunci când oamenii se întorc împotriva noastră provocându-ne necazuri și durere, amintiți-vă ceea ce zice Sfântul Apostol Paul: ”mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede […] deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă” (Rom.1,16-17). Evanghelia lui Cristos este Evanghelia vieții veșnice și nimic nu ne va despărți de acesta și de dragostea lui Cristos pentru că Domnul este cu noi până la sfârșit.

Amin!