Crezul Apostolic despre credinta.

Credinta adevarata, credinta placuta lui Dumnezeu, acea credinta in conformitate cu cerintele Scripturii, nu este insa un concept atat de simplu. Foarte multi oameni considera credinta un lucru “de rutina”. Un lucru la indemana oricui si usor de atins. Procentul de crestini care trateaza “credinta” ca pe un lucru banal este foarte mare. Dar este oare asa? Este atat de simplu sa spui: “cred in Dumnezeu”, este aceasta credinta una mantuitoare? Una corecta? Una placuta lui Dumnezeu?.

Credinta autentica, acea credinta pe care o putem declara “mantuitoare” se incadreaza in trei mari parametrii. Fara aceste trei coodonate cu greu putem sa discutam despre o credinta placuta lui Dumnezeu, o credinta dupa Scriptura.

Primul pas pentru o credinta autentica il reprezinta “cunosterea”. Acesta nu este un pas simplu. Este un aspect destul de dificil. Un procent enorm de crestini esueaze inca de la acest prim pas. O cunoastere efemera a lui Dumnezeu duce la o credinta extrem de slaba, una volatila. Acesti oameni ajung sa creada aproape orice lucru li se spune. Sunt ca o barca in voia valurilor, care este dusa in orice directie fara nici un control voluntar. Toti acesti oameni sunt, in realitate, pe calea pierzarii.

Credinta adevarat implica o cunoastere cat mai corecta si cat mai completa a lui Dumnezeu. Acest lucru se face prin studierea atenta a Scripturilor. In Biblie gasim toate informatiile necesare cunoasterii corecte si complete a lui Dumnezeu. Doar in acest fel ne putem desavarsi cunoasterea. O cunoastere slaba sau eronata a lui Dumnezeu poate sa fie insotita de o credinta sincera. Acest lucru nu este o surpriza. O multime de oameni se inchina idolilor, sfintilor, osemintelor sau chiar unor oameni aflati inca in viata, crezand sincer ca asa implinesc voia lui Dumenzeu. Dar aceasta credinta se impotriveste de fapt voii lui Dumenzeu. Aceasta credinta este o uraciune inaintea Domnului chiar si atunci cand este una extrem de sincera. Dumnezeu nu ii va tolera pe acesti oameni doar pentru ca sunt sinceri. Uza a fost sincer in dorinta lui de a sprijinii Chivotul Legamantului si totusi, pentru ca a incalcat porunca lui Dumnezeu, el a fost ucis pe loc. Si exemplele pot sa continue... Credinta adevarata implica o cunoastere corecta a lui Dumnezeu, pentru ca in credinta adevarata, omul cauta sa faca voia lui Dumnezeu exact asa cum vrea Dumnezeu.

Un al doilea pas important este acela ca trebuie sa credem ca ceea ce cunoastem despre Dumnezeu este si adevarat. Sunt oameni care studiaza Scriptura si alte scrieri crestine cu mare atentie, dar acestia sunt sceptici in ceea ce priveste exactitatea relatarilor biblice. Liberalismul este cancerul crestinismului pentru ca pune la indoiala relatarea Biblica. Liberalismul considera ca Biblia este plina de fictiune, de basme. Crestinul adevarat, cel care are o credinta corecta trebuie sa creada ca relatarile Scripturii sunt adevarate si ca nu ascund nici un fel de fantezie.

Dar oare sunt suficiente aceste doua lucruri pentru o credinta mantuitoare? Biblia face o afirmatie cu mare greutate pentru analiza credintei noastre. Ne spune ca “demonii cred si se infioara”. Iata ca demonii, fiintele ceresti care nu vor avea parte de mantuire, dusmanii lui Dumnezeu, cunosc adevarul si cred ca acesta este adevarat. Ei se infioara stiind ca totul este corect. Avem noi curajul sa spunem ca acesti demoni dispun de o credinta mantuitoare? O, nu, nu cred ca este nimeni atat de irational incat sa faca o astfel de afirmatie.

Pentru a desavarsi credinta, pentru a o face mantuitoare, mai este nevoie de un pas. Un pas extrem de important in acest algoritm. Acest ultim pas implica increderea noastra totala in ceea ce cunoastem si ceea ce stim ca este adevarat. Acesta par poate sa para destul de ambiguu, dar lasati-ma sa il explic pe scurt. Un om bolnav poate sa cunoasca foarte bine boala pe care o are, poate sa studieze aspecte legate de boala si sa cunoasca foarte bine capacitatile medicilor care urmeaza sa ii opereze. El nu se indoieste de capacitatea medicilor si totusi nu are curajul sa se lase in mana lor pentru a fi operat. Nu vrea sa faca acest pas. Cam tot asa stau lucrurile si cu Dumnezeu. Degeaba cunoastem foarte bine pe Dumnezu, degeaba suntem convinsi total ca ceea ce cunoastem este adevarat daca nu ne lasam cu totul in mana acestui Dumnezeu. Acest punct arata cu adevarat daca noi credem sau nu. Primele doua puncte ne ajuta sa ne putem preda in mana lui Dumnezeu. Dar daca noi nu o facem, degeaba stam bine la cunoasterea.

aceste lucruri pe care le studiem sunt adevarate si, apoi, cu tot trupul si cugetul nostru sa ne predam in mana acestui Dumnezeu convinsi fiind ca doar asa vom ajunge in Imparatia Vesnica. Un om care il iubeste pe Dumnezeu si care il crede pe Dumnezeu isi va gasi placerea sa il cunoasca si sa se lase in mana Lui atat pentru viata aceasta trecatoare cat si pentru mantuire. Prin cunoastere stim ca Dumnezeu l-a dat pe Cristos pentru mantuirea noastra, credem cu putere ca acest lucru este adevarat ci nu este doar un basm si cu toata sinceritatea ne lasam in mana promisiunilor lui Dumnezeu, stiind ca mantuirea noastra este sigura, pentru ca este in mana lui Dumnezeu, si ca, chiar daca in viata noastra mai facem greseli si pacatuim, totusi noi suntem in legamantul vesnic al lui Dumnezeu si vom merge cu Mantuitorul nostru in ceruri.

Amin!

un articol de Sorin H. Trifa