Despre doctrina Botezului

Data postării: 22.09.2014 08:20:19

In mila lui Dumnezeu, pe parcursul anului care Bisericesc care se apropie de final, am studiat impreuna, in cadrul mai multor mesaje introductive, o serie importanta de invataturi care se regasesc in Micul Catehism al lui Martin Luther, marturisire de credinta care sumarizeaza pozitia crestina a Bisericilor Evanghelice Lutherane. Am studiat impreuna invatatura cuprinsa in Crezul Apostolic si mai apoi am studiat invatatura pe care o cuprinde rugaciunea „Tatal nostru”. Astazi, continuam sa exploram Micul Catehism si ne vom concentra asupra unui subiect deosebit de important din viata Bisericii noastere, si anume Doctrina despre Botez.

Botezul nu este o nicidecum o invenție umană, ci el reprezinta o ordonanță divina care trebuie respectata până în ultima zi a acestei lumi, asa cum in mod clar ne învățată Sfânta Scriptură in Matei 28:19-20, acolo unde Mantuitorul porunceste: "Duceți-vă, și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh: învățați-i să păzească tot cev-am poruncit: și, iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii" și, de asemenea, in Marcu 16:15-16 unde Domnul ne spune tuturora: "Duceți-vă în toată lumea, și propovăduițiEvanghelia la orice făptură. Cel ce crede și se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit". Asadar, noi, credinciosii lutherani, trebuie sa ramanem acorati in adevărul că Botezul este o rânduială divină si sa să recunoaștem că, deși Botezul se realizează prin intermediul oamenilor, Dumnezeu insuși este acela care implineste acest Sacrament.

Invatatura lutherana afirma faptul ca Sacramentul Botezului este insotit de doua semne vizibile. Primul semn, vizibil, este apa cu care se face Botezul. Botezul cu apa poate avea loc nunumai prin scufundare, ci și prin turnare sau stropire, deoarece cuvântul grecesc "baptizo" în utilizarea Sfintei Scripturi trimite nu numai imersiune, adica la scufundare completa, ci face referire laorice fel de spălare, după cum in mod evident gasim exemple in Evanghelia Sf. Ap. Marcu si Evanghelia doctorului Luca. De exemplu, in Luca 11:37-38, citim ca un fariseul se arata mirat de faptul că Isus nu s-a spalat, in original „botezat", înainte de a mânca. Ne este clar ca acest „spalat” nu se referă la o imbaiere înainte de masă, deoarece acest lucru nu reprezenta un obicei evreiesc, ci exclusiv la spălarea obișnuită a mâinilor.

Nota: Inregistrarea audio reprezinta un rezumat al articolului scris

Este foarte important sa intelegem ca modul de aplicare a apei este ceea care face ca Botezul sa nu fie doar o „spalare” simpla cu apa, ci un veritabil Sacrament. Ceea ce face ca aplicareaapei sa devina un mijloc al manifestarii harului, adica un mijloc de iertare a păcatelor, este Cuvântul lui Dumnezeu, mai precis, porunca lui Dumnezeu de a boteza și promisiunea iertarii păcatelorasociata cu acest Sacrament. Martin Luther afirma in Micul Catehism faptul ca: "Botezul nu este numai apa simpla, ci este apa cuprinsa in porunca lui Dumnezeu si legata de cuvantul lui Dumnezeu.". În Efeseni 5:26 citim despre faptul ca Isus Cristos isi curăță Biserica "după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt" (literal: "în Cuvântul"). Cuvântul lui Dumnezeu este, asadar, cauza prin care aplicarea apei asupra celui botezat devine o purificare de vina păcatului. Sfântul Augustin a explicat această relație foarte simplu atunci când a spus: „Cuvântul se adauga la elementul vizibil și astfel, acesta devine un sacrament". In aceeasi ordine de idei, Martin Luther, afirma în Micul Catehism, urmatorul lucru: "Cu siguranta nu este apa cea care le face, ci cuvantul lui Dumnezeu care este in si impreuna cu apa, si credinta, care se increde in acest cuvant al lui Dumnezeu legat de apa. Caci fara cuvantul lui Dumnezeu apa este doar apa si nu botez. Dar impreuna cu cuvantul lui Dumnezeu este botez, adica, oapa a vietii plina de har si o spalare de renastere in Duhul Sfant"

Ca răspuns la întrebarea care dintre Botezurile realizate în cadrul altor culte ar trebui să le recunoaștem ca fiind valabile și pe care trebuie sa le respingem, lutheranii răspund astfel: acele culte, în care Cuvântul lui Dumnezeu nu este adaugat la elementul fizic, adica apa, nu administrează Botezul creștin. Acesta este cazul tuturor acelor culte care sunt antitrinitariene sau unitariene, prin faptul ca neagă doctrina crestina despre Sfânta Treime. Prin urmare, nu numai ca botezul in cadrul acestor culte este unul invalid, dar cu siguranta aceste bisericii antitrinitariene se plasa în afara Bisericii creștine. Botezarea în numele lui Dumnezeu Unul în Treime este, indiscutabil, esența acestui Sacrament. In Matei 28:19 ni se spune: "botezându-i în numele Tatălui, al Fiului, și al Sfântului Duh". Pe baza acestui argument, noi, lutheranii, admitem faptul ca Botezul administrat in Bisericile Ortodoxe, Romano-Catolice și in Bisericile Reformate reprezinta un Botez valabil, deoarece toate aceste Biserici il mărturisesc pe Dumnezeu Unul în Treime. Erorile legate de alte aspecte care se intalnesc în doctrina Botezului nu privesc esența, ci rodul și efectul Botezului.

Am accentuat in mod special faptul ca Botezul trebuie efectuat în numele Treimii divine, cu specificarea in mod expres a numelor celor trei Persoane ale Sfintei Treimi, deoarece credința înnumele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt este aceea credința prin care creștinismul se distinge de toate religiile false existente. Pe baza Sfintelor Scripturii distingem între cunoașterea naturală și cunoasterea creștină a lui Dumnezeu. Există o cunoaștere naturală a lui Dumnezeu, și anume, acea cunoastere care provine din lucrarea de creație (Romani. 1:20) și din Legea lui Dumnezeu pusa in constiinta fiecarei fiinte umane si care, in ciuda căderii in pacat, nu a fost eradicată din inima omului. Aceasta cunoaștere naturală a lui Dumnezeu nu trece dincolo de cunoasterea faptului căexistă un Dumnezeu etern, atotputernic, și sfânt, care răsplătește binele și pedepsește răul, iar rezultatul acestei cunoasteri naturale a lui Dumnezeu este o conștiință cazuta, deoarece omul devineconștient în conștiința lui că a încălcat Legea lui Dumnezeu. Cunoașterea creștină a lui Dumnezeu, pe de altă parte, este derivata exclusiv din revelația speciala a lui Dumnezeu în Cuvântul Său, adica in Sfintele Scripturi. Aceasta are in conținutul său adevărul care spune ca Dumnezeul cel veșnic este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt; iar rezultatul acestei cunoașteri este o conștiință reinnoita, deoarece Sfanta Scriptura ne învață nu numai că în Dumnezeu unul sunt trei Persoane, dar, de asemenea, că Tatăl atat de mult a iubit lumea, incat a dat pe singurul Lui Fiu pentru a fiRăscumpărătorul nostru. Ne invata ca Fiul nu s-a opus să-și dea viața pentru a anula vinovăția oamenilor, și că rolul Duhul Sfânt este acela de a lucra in oameni credința în iertarea păcatelorobținuta de către Fiul lui Dumnezeu. Atunci cand ni se aplica Botezul, trebuie să spunem că avem parte de un Botez în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh ca o expresie a credinței și o mărturisire prin care crestinismul se deosebește de toate religiile necreștine. Prin urmare, iata de ce am accentuat formula trinitară a botezului asa cum Cristos ne invata in Matei 28:18 atunci cand ne porunceste „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.

Botezul nu este un lucru pe care noi il oferim lui Dumnezeu, ci Dumnezeu este cel care ne botează prin intermediul slujitorilor sai; și Dumnezeu este acela care ne ofera iertarea păcatelor. Aceasta mărturisire a noastră este una scripturala, dupa cum vedem in Faptele Apostolilor 2:38 acolo unde ni se spune astfel: „fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos, spre iertarea păcatelor voastre”. Vedem, asadar, că Botezul în numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt este Botezul în numele lui Dumnezeu, un Botez care este plin de har pentru păcătoși. Același lucru il citim si in alte pasaje din Sfanta Scriptură, cum ar fi in Faptele Apostolilor 22:16 unde Anania ii spune lui Saul, viitorul Apostol Pavel, ale cărui mâini erau pătate cu sângele creștinilor: "primeşte botezul şi fii spălat de păcatele tale”. Acest lucru este valabil nu numai în cazuri individuale, cum este cel al lui Pavel, ci pentru întreaga Biserică creștină, în general. In Efeseni 5:25-26 citim astfel: "cum a iubit şi Cristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt".

Deoarece Botezul oferă iertarea păcatelor, prin urmare, este un instrument folosit de Duhul Sfânt pentru trezirea și întărirea credinței creștinilor (Ioan 16:14), pentru regenerare și pentru reînnoire (Tit 3:5), pentru introducerea unui credincis în Biserica lui Cristos (1Cor. 12:13) si pentru speranța vieții veșnice (1 Petru 3:21). Cel care neagă faptul că Botezul este un mijloc de iertarea păcatelor face din Botez doat o simpla lucrare umana. Chiar si in fata necredintei omului, Botezul rămâne ceea ce Cristos l-a făcut sa fie, adica un adevărat mijloc de har. Negarea eficacitatii harului divin prezent in Sacramentul Botezului pune in pericol articolul de baza a credintei noastre, acela care afirma mântuirea numai prin credința în Cristos, deoarece pentru aceast lucru avem nevoie de credință și astfel, negarea harului in Botez il dezbraca pe creștin de confortul pe care mijloacele harului il ofera.

Ceea ce afirma Martin Luther și invatatura Bisericii Luterane cu privire la relația dintre credință la mijloacele harului putem rezuma astfel: in primul rând, fără credință nu există nici un fel de rol salvator al Botezului. În al doilea rând, daca un om isi pune credința in altceva în loc de mijloacele harului, apostaziaza de la creștinism, pentru că el cauta ca Dumnezeu să fie milostiv nupe baza iertarii păcatelor pe care Cristos a obtinut-o pentru noi ci prin satisfacția pe care o poate aduce faptele lui.

Invatatura Lutherana afirma faptul ca Botezul nu se poate repeta, ci el este valabil pe tot parcursul vieții creștine pentru credinta (Galateni 3:26-27) si pentru sfințirea noastra (Romani 6:4). In 1Petru 3:21 citim urmatoarele: "Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţare de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Cristos”

Biserica Evanghelica Lutherana afirma ca atât copiii cât și adulții trebuie să fie botezați. Botezul copiilor a fost o regula în Biserica Creștină inca de la început, deoarece Botezul a luat loculSacramentului Tăierii Imprejur din Vechiul Testament. In Coloseni 2:11, Botezul este numit "tăierea împrejur a lui Cristos". Desi nu este poruncit in mod evident, din acest aspect reiese clar ca Botezul trebuie aplicat si copiiilor. Este vorba despre aceleasi evidente care se aplica in cazul admiterii femeilor la Sfanta Cina cu toate ca acest lucru nu este prevăzută în mod special. In Sfanta Scriptura citim cu privire la Botezul unor familii întregi, cum ar fi in Faptele Apostolilor 16:15 unde citim cum a fost botezata Lidia și toata casa ei sau in Faptele Apostolilor 16:33 unde ni se relateaza despre botezul temnicerul și a casei lui. Afirmația conform careia copiii nu cred, și, prin urmare, ei nu pot sa fie botezați, contrazice mai multe pasaje din Sfanta Scriptura cum ar fi, de exemplu, Marcu 10:14 unde Mantuitorul spune: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei”. Nu există nici o posibilitate de participare laÎmpărăția lui Dumnezeu fără credință, deoarece Sfanta Scriptura ne spune ca toti aceia care nu cred sunt blestemati (Marcu 16:16). Faptul că Isus Cristos poruncește să se boteze "toate neamurile" (Matei. 28:19) este un lucru suficient pentru a dovedi că si copiii trebuie să fie botezați iar noi nu trebuie sa indraznim sa facem o restricție pe care Mantuitorul nu o face. Botezul adultilor care nu au fost botezati in copilarie are loc numai atunci când acestia au fost instruiți și vin la credință, si are loc, deasemenea, pe baza Sfintei Scripturii unde, in Faptele Apostolilor 8:37, Sfantul Apostol Filip ii spune famenului entiopian: „Dacă crezi din toată inima, se poate”.

Preotii administreaza Botezul in calitate de „slujitori publici” ai adunării de credincioși. Dar, din moment ce lutheranismul afirma faptul ca toți creștinii sunt „preoti ai lui Cristos”, prin urmare, în caz de urgență, atunci când nu poate apela la serviciile unui preot hirotonit, botezarea devine obligatia fiecarui crestin. Porunca lui Isus Cristos din Matei 28:19-20 este clara: "Duceți-vă, și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh", se referă nu numai la Apostoli, ci la intreaga Biserica a lui Cristos până în ultima zi a acestei lumi.

În ceea ce privește necesitatea Botezului, trebuie să afirmam faptul că disprețul fata de acest Sacrament este condamnat la fel cum este condamnata si privarea unei persoane de a avea parte de acest Sacrament. Dar trebuie sa afirmam, de asemenea, ca auzind și crezând Cuvântul Evangheliei, păcatul este iertat și regenerare este efectuată. In cazurile grave in care părinții doresc să isi aducă copiii lor la Botez, dar viața micutilor este intrerupta brusc din diferite cauze, lipsindu-i astfel pe acesti prunci de posibilitatea de primi Botezul, parintii pot sa nadajduiasca fara nici un fel de eroare in mila bunului nostru Dumnezeu.

Bunul Dumnezeu sa ne binecuvanteze pe fiecare dintre noi, sa ne reaminteasca si sa mentina vie amintirea Botezului in care fiecare dintre noi, ce care am avut parte de harul lui Dumnezeu, de iertarea pacatelor si de primisiunea vietii vesnice, acum si pururea si in vecii vecilor.

Un articol de Sorin H. Trifa