Sfântul Arhanghel Mihail și toți Sfinții Îngeri, Apoc.12,7-12

Data postării: 02.10.2019 14:54:38

Sărbătoarea Sfântul Arhanghel Mihail și toți Sfinții Îngeri, Rev. Sorin H. Trifa

Har și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul nostru Isus Cristos. În mila lui Dumnezeu, suntem în cea de-a XV-a Duminică după Sfânta Treime, o zi specială în calendarul Bisericii noastre care poartă denumirea de Sărbătoarea Sfântului Arhanghel Mihail și a tuturor Sfinților Îngeri. Pericopa pe care se bazează această predică este fundamentată pe textul pe care l-am parcurs din Apocalipsa Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan 12,7-12.

Şi s-a făcut un război în cer: Mihaél şi îngerii lui s-au luptat cu dragonul; şi dragonul a luptat împreună cu îngerii lui, dar n-a avut putere şi nu s-a mai găsit locul lor în cer. Atunci a fost aruncat dragonul cel mare, şarpele cel de la început, care se cheamă diavolul şi Satana, cel care înşală toată lumea, a fost aruncat pe pământ şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. Şi s-a auzit un glas puternic în cer spunând: „Acum a venit mântuirea şi puterea, împărăţia Dumnezeului nostru şi puterea Unsului său, pentru că a fost aruncat [afară] acuzatorul fraţilor noştri, cel care îi acuza înaintea Dumnezeului nostru ziua şi noaptea, dar ei l-au învins prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor şi nu şi-au iubit viaţa până la moarte. De aceea bucuraţi-vă, ceruri şi cei care locuiţi în ele. Vai pământului şi mării, pentru că diavolul a coborât la voi cuprins de mânie mare pentru că ştie că mai are puţin timp!”.

Dragii mei, astăzi numeroși oameni, printre care numeroși creștini, cred că omul nu este singur în acest univers. Sigur că acești oameni nu au o părere unitară cu privire la această afirmație. Cei mai mulți dintre ei cred că multe alte planete din acest univers sunt populate cu diverse specii de viață inteligente, unele dintre ele superioare speciei umane. Alții cred că există forme de viață inteligentă care trăiesc într-un univers paralel – o lume a spiritelor - și care, uneori, ajung în contact cu noi prin diverse metode paranormale. Deși Sfânta Scriptura nu ne vorbește despre creaturi de pe alte planete și nici despre un univers paralel în sensul relatat de teoriile exoterice, ea afirmă totuși faptul că nu suntem singuri ci există într-adevăr o lume spirituală specială la care noi nu avem acces prin simțurile noastre naturale.

În limba română auzim deseori cuvântul ”înger”. Acest cuvânt derivă din cuvântul grecesc ”αγγελος” care înseamnă ”mesager”. În Sfânta Scriptură, termenul de ”înger” este folosit cu sensuri multiple. De exemplu, dacă vom parcurge primele capitole din Cartea Apocalipsei vom vedea acolo faptul că Dumnezeu a poruncit ca Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan să scrie câte o scrisoare scurtă îngerilor celor șapte Biserici din Asia Mică. Sigur că acest pasaj este interpretat în mai multe feluri însă noi credem faptul că acești ”îngeri” ai Bisericilor erau de fapt pastorii care le slujeau prin predicarea Evangheliei Domnului nostru Isus Cristos și prin administrarea Sfintelor Sacramente. Apoi, în Vechiul Testament, uneori, prin expresia ”îngerul Domnului” este descris chiar Fiul lui Dumnezeu. Vedem astfel de exemple în relatările despre Sfinții Patriarhi Avraam și Iacov, dar și în cazul Sfântului Profet Moise. Cu toate acestea, Sfânta Scriptură folosește deseori expresia ”înger” în dreptul unor ființe speciale care nu sunt nici oameni și nici parte a Sfintei Treimi. Iar despre aceste ființe speciale îmi doresc să vă vorbesc astăzi.

Dragii mei, în Crezul de la Niceea, împreună cu Părinții Bisericii, noi mărturisim faptul că Dumnezeu este ”creatorul cerului și al pământului, al tuturor văzutelor și nevăzutelor”. Astfel, pe lângă faptul că noi mărturisim faptul că Dumnezeu este creatorul nostru și că nu suntem rezultatul hazardului și a evoluției speciilor, afirmă și faptul că lumea creată de către Dumnezeu cuprinde două dimensiuni, una vizibilă nouă, fizică, și una ascunsă de ochii noștri, spirituală. Această lume nevăzută nouă a fost populată de către Dumnezeu cu niște ființe spirituale speciale care se raportează la alți parametrii de existență decât o facem noi, ființele create de către Dumnezeu să populeze lumea aceasta vizibilă. De exemplu, Sfânta Scriptură ne învață faptul că nu au un trup carnal asemănător cu al nostru deși pot lua diverse forme fizice. Deși nu sunt eterni, asemenea lui Dumnezeu, îngerii sunt ființe nemuritoare. Din revelația lui Dumnezeu noi știm că îngerii nu dorm, nu au nevoie de mâncare și nici de băutură. De asemenea, deși nu sunt atotștiutori, inteligența îngerilor o depășește pe cea umană și la fel stau lucrurile și în ceea ce privește puterea lor. Mai mult, despre îngeri, Scriptura ne spune că au o influență foarte mare asupra lumii acesteia vizibile, iar parcurgând Cartea Apocalipsa a Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, observăm faptul că există îngeri care au puterea de a distruge lumea noastră dacă acest lucru ar fi îngăduit de către Dumnezeu. Deși sunt spirite și se bucură de caracteristici care transcend ființa umană, îngerii sunt limitați în multe privințe iar dependența lor de Dumnezeu este la fel de valabilă ca și în cazul omului.

Cu privire la aceste ființe speciale, oameni au scornit numeroase întrebări la care, din lipsa unei revelații clare în Sfânta Scriptură, Biserica nu are răspunsuri. O astfel de întrebare este legată de momentul de timp la care Dumnezeu i-a creat pe îngeri. Scriptura nu ne dă nici un detaliu și, de aceea, orice tentativă de răspuns ar fi o speculație. Ceea ce Biserica noastră poate afirma cu certitudine este că ei nu au fost creați într-o perioadă premergătoare actului creației și nici după ce creația s-a terminat. Ca atare, au fost creați undeva în primele șase zile ale creației.

O altă întrebare este legată de numărul de îngeri și de felul lor. Scriptura nu ne spune niciunde un număr exact dar ne spune faptul că aceștia sunt mulți. Sfântul Profet Daniel ne spune astfel: ”mii de mii de mii îi slujeau şi zeci de mii de zeci de mii stăteau înaintea lui” (Dan.7,10) iar Sfântul Evanghelist Luca ne spune astfel: ”dintr-odată, s-a unit cu îngerul o mulţime din oastea cerească, lăudându-l pe Dumnezeu” (Luca 2,13).

Unii dintre acești îngeri au poziții speciale. Scriptura îi numește ”arhangheli”. Despre acești îngeri speciali, exceptând pericopa din această Duminică, ni se vorbește atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament De exemplu, în Cartea Profetului Daniel ni se vorbește despre ”Arhanghelul Mihail” (Daniel 10,13-21 și 12,1) despre care ni se relatează și în Noul Testament, în Epistola Sfântului Iuda, acolo unde citim astfel ”Arhanghelul Mihaél, când se certa cu diavolul, disputându-şi trupul lui Moise, nu a îndrăznit să aducă o judecată insultătoare, ci a spus: „Să te mustre Domnul!” (Iuda 1,9). Studiind relatările despre întruparea și nașterea Domnului Isus Cristos îl descoperim pe Îngerul Gabriel, cel care a adus Sfintei Fecioare vestea întrupării Fiului lui Dumnezeu în pântecul său iar Sfântului Zaharia vestea despre nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Despre sine însuși, Îngerul Gabriel spune astfel: ”eu sunt Gabriel, care stau înaintea lui Dumnezeu, şi am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi dau această veste bună” (Luca 1,19). Există însă și un al treilea înger special despre care găsim scris în Cuvântului lui Dumnezeu. Pericopa din această Duminică ne vorbește astfel: ”care se cheamă diavolul şi Satana, cel care înşală toată lumea” (Apoc.12,9). Acest înger este ”arhanghelul cel rebel” sau ”căpetenia demonilor”.

Sfânta Scriptura ne spune faptul că la momentul creației, toți îngerii au fost buni. Acest lucru este susținut de faptul că Dumnezeu însuși a declarat toată creația ca fiind ”foarte bună”. Cândva după creație - nu știm când dar cu siguranță la foarte scurt timp după - o parte dintre îngeri au ales să îl urmeze pe Satana în rebeliunea lui împotriva lui Dumnezeu și astfel au căzu din starea lor de sfințenie. Astfel, o parte dintre îngeri au rămas supuși lui Dumnezeu iar alții au devenit răi, revoltându-se împotriva lui Dumnezeu.

Dragii mei, deși nu știm foarte multe detalii despre îngeri, sunt câteva aspecte speciale pe care trebuie să le reținem cu privire la îngeri. În primul rând nici un înger nu este liber față de autoritatea lui Dumnezeu. Acest lucru înseamnă că inclusiv Satana și demonii lui se află sub puterea și sub controlul lui Dumnezeu. Apoi, îngerii - indiferent despre care vorbim - sunt mult mai puternici ca oamenii, de aceea omul nu poate rezista prin forțe proprii asaltului lui Satana. Dar, dragii mei, vestea cea bună este că noi nu suntem deloc singuri împotriva demonilor. Una dintre îndatoririle îngerilor buni este aceea de a fi protectorii noștri și a copiilor noștri după cum Domnul Isus Cristos însuși spune: ”vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mai mici, căci vă spun că îngerii lor în ceruri privesc mereu faţa Tatălui meu care este în ceruri” (Matei 18,10).

Dragii mei, îngerii buni fac voia lui Dumnezeu și, așa cum deja am văzut, ei sunt ”ambasadori” ai lui Dumnezeu, purtând mesajele lui Dumnezeu spre oameni. Vorbind despre misiunea lui, Îngerul Gabriel îi spune Sfântului Zaharia astfel: ”am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi dau această veste bună” (Luca 1,19). Această informație nu trebuie însă să fie folosită pentru a convinge faptul că noi așteptăm revelații noi de la Dumnezeu prin intermediul îngerilor. Cuvântul lui Dumnezeu este complet iar această revelație este deja dată nouă în Sfânta Scriptură. Tot ceea ce noi trebuie să știm despre Dumnezeu în vederea mântuirii noaste este în paginile acestei cărți inspirate de către Dumnezeu.

De asemenea, dragii mei, este o abominație să ne închinăm îngerilor și o inutilitate să ne rugăm îngerilor. Cu privire la închinare, Sfânta Scriptură ne spune astfel: ”pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora şi numai lui îi vei aduce închinare” (Mat.4,10). În ceea ce privește destinatarul rugăciunilor noastre citim astfel: ”unul este Dumnezeu şi unul singur este mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: omul Cristos Isus” (1Tim.2,5). Sfânta Scriptură ne spune faptul că trebuie să avem încredere doar în Dumnezeu și lui să îi aducem cererile noastre, evitând să intrăm în contact, din proprie inițiativă, cu aceste ființe supranaturale.

În ceea ce privește războiul din ceruri pe care pericopa noastră îl descrie, avem toate motivele să fim fericiți pentru că Sfânta Scriptură ne spune astfel: ”acum a venit mântuirea şi puterea, împărăţia Dumnezeului nostru şi puterea Unsului său, pentru că a fost aruncat [afară] acuzatorul fraţilor noştri, cel care îi acuza înaintea Dumnezeului nostru ziua şi noaptea, dar ei l-au învins prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor şi nu şi-au iubit viaţa până la moarte” (Apoc.12,10-11). Acest pasaj descrie victoria lui Cristos asupra lui Satana, o victorie obținută într-un mod care transcende înțelegerea noastră. Ochii noștri nu au văzut decât un om care a murit pe cruce, însă această moarte a dus la victoria asupra păcatului, a morții și a diavolului după cum însuși Domnul spune: ”l-am văzut pe Satana căzând din cer ca un fulger” (Luca 10,18). Prin moartea lui Cristos, diavolul a fost alungat definitiv și el nu mai poate aduce acuzații împotriva noastră. Noi suntem acum sub protecția lui Cristos iar Satana și îngerii lui - deși încă ne pot ataca, ne pot ispiti și ne pot provoca încă suferințe - nu ne mai pot acuza deoarece după cum spune Sfânta Scriptură: ”Paştele nostru, Cristos, a fost jertfit!” (1Cor.5,7). Mai mult decât atât, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan ne dă următoarea asigurare: ”El va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui şi el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor, iar moarte nu va mai fi. Nu va mai fi nici plâns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut” (Apoc.21,3-4).

Dragii mei, acesta este imnul victorie lui Cristos asupra păcatului, a morții și a diavolului și imnul salvării noastre în Cristos. Noi suntem parte a Sfintei sale Biserici, care nu este altceva decât cerul unit cu pământul pentru ai aduce slavă lui Dumnezeu. Sfinții Îngeri nu sunt departe de noi ci sunt cu noi, așa cum însuși Cristos este. De aceea, spunem că în liturghia Bisericii lumea pământească se închină lui Dumnezeu împreună cu Sfinții Îngeri și Sfinții Arhangheli după cum, frumos spune liturghia noastră: ”îngerii laudă slava Ta; cerurile și pământul Te preamăresc într-un singur glas. De aceea, împreună cu sfinții îngeri și arhangheli și cu întreaga oștire a cerului, închinându-ne ție, Te preamărim fără încetare”. Liturghia Bisericii unește ”lumea văzută” cu ”lumea nevăzută” pentru ca împreună să aducem slavă celui care ne-a salvat prin jertfa lui și care ni se oferă nouă cu adevăratul său trup și adevăratul său sânge pentru a împlini promisiunea pe care suntem chemați să o credem astăzi cu toții: ”iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!” (Matei 28,20)

AMIN